La Miercurea Ciuc, „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, la a XX-a ediție.

26 September 2014

5 minutes read

ÎPS Ioan Selejan – de 20 de ani de în fruntea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei

Aflată la a XX-a ediție, Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, s-a desfășurat în perioada 19-20 septembrie a.c., la Miercurea Ciuc și a fost dedicată împlinirii a două decenii de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei. Manifestare de amploare, de înaltă ținută științifică și academică, sesiunea a fost organizată de către Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, cu sprijinul și concursul direct al Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” şi a Centrului Cultural „Miron Cristea” din Toplița Română, cu sprijinul material al S.C. Stefadina Comserv SRL Bucureşti. Sesiunea din acest an s-a înscris în mod firesc într-o suită de manifestări dedicată sărbătoririi a două decenii de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, precum şi a întronizării în scaunul arhieresc a ÎPS Ioan Selejan.

Au fost prezentate documente inedite

FOTO 2 Circa 100 de specialişti în istorie, etnografie, sociologie, muzeologie și arhivistică, din peste 30 de localităţi din întreaga țară (Bucureşti, Sibiu, Timișoara, Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Bacău, Turnu Severin, etc.) și-au prezentat cu această ocazie comunicările. Bazate pe informații inedite procurate din fonduri documentare diverse din cadrul arhivelor din țară, comunicările au făcut trimitere directă la istoria românilor din sud-estul Transilvaniei, relevând momentele definitorii de conviețuire armonioasă din cadrul relațiilor cu secuii, dar au fost prezentate – în spiritul adevărului obiectiv – și momentele de criză din cadrul relaţiilor româno-secuieşti și româno-maghiare, în special cele din perioadele 1848-1849, 1940-1944 şi 1989-1990. A fost subliniată cu această ocazie necesitatea asumării istoriei reale de către acei istorici, publicişti şi lideri de opinie maghiari care au adoptat fără nicio justificare științifică o istorie deformată, în dezacord cu adevărul științific unanim recunoscut și bazat pe argumente irefutabile. Lucrările sesiunii s-au constituit, indirect, și într-un apel adresat generaţiilor actuale de secui și maghiari, locuitori ai județelor Covasna, Harghita şi Mureş.

Apel la normalitate și o respingere categorică a autonomiei etnice

Toți cei prezenți la sesiune au lansat un apel în care se sublinia faptul că ”Generațiile actuale de maghiari nu trebuie să se dezică de strămoşii lor, cei reali şi nu cei inventaţi cu grandomanie ridicolă de unii „istorici”-ideologi, de a nu-şi abandona acei buni strămoşi ai lor care s-au implicat cu prietenie şi solidaritate în istoria românilor, fiind alături de Ştefan cel Mare la Podul Înalt, de Mihai Viteazul la Călugăreni, de alt strălucit voievod precum Petru Rareş,….” Totodată, aceștia au respins cu fermitate proiectul de autonomie teritorială pe criterii etnice lansat recent de UDMR, o iniţiativă profund anticonstituţională și un proiect fără nicio legătură cu realitatea noastră naţională. În același apel adoptat de cei prezenți la sesiune, se arăta faptul că ”Demersurile lansate chiar în preajma împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, jignesc profund conştiinţa naţională a românilor şi ele nu se justifică, deorece concetăţenii de etnie maghiară dispun de absolut toate drepturile cetăţeneşti prevăzute în Constituţie, necesare perpetuării identităţii lor naţionale…” În același context a fost evidențiat rolul foarte important pe care-l are în păstrarea identității românești în zonă, al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, eforturile depuse și rezultatele obținute în cei 20 de ani de la înfiinţare, precum şi activitatea excepţională a ÎPS Ioan Selejan în fruntea acestei instituţii.

ÎPS Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, s-a născut la data de 14 noiembrie 1951, în localitatea Pietrani, judeţul Bihor, ca al patrulea copil al părinţilor săi, Ioan şi Ilca. Şcoala primară şi gimnaziul le-a urmat în satul natal Pietrani, judeţul Bihor, iar ulterior a absolvit Liceul „Constantin Brâncuşi” din Oradea, promoţia 1971, precum şi Facultatea de Instalaţii şi Automatizări din Bucureşti, promoţia 1976. În anul 1980, a intrat ca vieţuitor la Mânăstirea Lainici, judeţul Gorj. În anul 1986, a absolvit Seminarul Teologic din Craiova, iar în anul 1990, Institutul Teologic de grad universitar din Sibiu. La 6 august 1990, a fost hirotonit ierodiacon la Mânăstirea Lainici, iar la 15 august 1990, a fost hirotonit ieromonah. Între anii 1990-1994, a fost rânduit stareţ al Mânăstirii Lainici de ÎPS Nestor Vornicescu, încredinţându-i-se păstorirea sufletească a fraţilor şi călugărilor din mânăstire. În perioada 1980-1994, a restaurat mai multe biserici şi mânăstiri (Tismana, Polovragi, Bucovăţ, Lainici, Crasna). În perioada 1991-1994, a urmat în paralel două studii de doctorat la Institutul Biblic din Ierusalim, unul în Studii Biblice şi altul în Egiptologie şi Orientalistică. În anul 1994, a fost hirotonit Arhimandrit şi numit Superior al Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, de unde a fost chemat în ţară pentru ocuparea funcţiei de episcop. Ca un act de dreptate faţă de cei care s-au jertfit de-a lungul istoriei pentru Credinţă şi Românism, cu înţeleaptă chibzuinţă asupra împrejurărilor prezente şi viitoare ale existenţei dreptcredincioşilor ortodocşi din judeţele Harghita şi Covasna, Adunarea Naţională Bisericească, în şedinţa din 11 ianuarie 1994, a hotărât înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei. La 12 iulie 1994, Colegiul Electoral Bisericesc a ales ca întâistătător al nou înfiinţatei Episcopii, cu sediul la Miercurea-Ciuc, pe P.C.Arhimandrit Ioan Selejan, Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim şi Iordan. Î.P.S Părinte Antonie Plămădeală, Mitropolit al Ardealului, în cuvântul adresat Colegiului electoral, a vorbit despre „Un om plin de vigoare, înzestrat cu experienţă în lucrarea cu oamenii şi întemeierea şi consolidarea unei instituţii căreia îi revin sarcini uriaşe. Aceasta reclamă inteligenţă, bună pregătire teologică şi nu numai teologică… Această zonă are nevoie de un om destoinic, de un om menit să fie ctitor şi păstor de conştiinţe ortodoxe şi româneşti…iubitor de neam şi de glie românească…”. La 20 iulie 1994, la Mânăstirea „Sfântul Prooroc Ilie” din Topliţa, judeţul Harghita, ctitorie a Patriarhului Miron Cristea, s-a săvârşit hirotonia întru arhiereu a P.S. Sale, Ioan Selejan. La 25 septembrie 1994, a avut loc la Miercurea-Ciuc, în catedrala „Sfântul Nicolae” instalarea primului episcop al Covasnei şi Harghitei. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist şi Prea Fericitul Partenie al Alexandriei, alături de care au slujit Î.P.S. Mitropoliţi Daniel al Moldovei, Antonie al Ardealului şi Nestor al Olteniei, Î.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Vadului, Feleacului şi Clujului, precum şi membrii delegaţiei Patriarhiei Alexandriei: Mitropoliţii Irineu de Cartagina şi Petros de Accra.

”Unele comunicări prezentate au scos încă odată în evidenţă necesitatea studiului interdisciplinar a acestui areal, din perspectivă etnologică, etnografică, folclorică, etnomuzicologică, antropologică, sociologică, teologică, istorică. Subiectele abordate au variat – spre exemplificare – începând cu percepţii şi reprezentări controversate privind patrimoniul care poate ilustra primul mileniu creştin în teritoriul Transilvaniei (conf. dr. Liliana Trofin, Bucureşti), continuând cu problematica referitoare la interferenţe româno-maghiare în creaţia populară harghiteană (dr. Nicolae Bucur); studiul comparativ privind cultura tradiţională, spiritualitatea şi identitatea românească la românii din medii multietnice, din Harghita şi Covasna pe de o parte şi cei din Valea Timocului din Serbia, pe de alta (dr. C-tin Secară, Bucureşti), continuând cu cea a imaginarului epistolar al soldaţilor din satele mureşene în primul război mondial (dr. Dorel Marc, Tg. Mureş); apoi, au fost prezentate rezultate parţiale ale unui studiu sociologic referitoare la comunitatea Topliţei (coordonator prof. univ. dr. Radu Baltasiu, Bucureşti), au fost repuse în actualitate concepte filosofice, ideologice privind ideea de dreptate si de stat autoritar în zone multietnice….”

Dr. Dorel Marc cercetător ştiinţific etnolog, Muzeul Jud. Mureş

”A fost o manifestare de excepție care a adus un plus de noutate în cadrul tuturor secțiunilor pe care ea s-a desfășurat. Cele mai multe comunicări s-au bazat pe informații inedite, procurate din fonduri diverse de arhivă din cadrul arhivelor din toată țara. Am putut remarca cu această ocazie și interesul deosebit pentru momente delicate din istoria comună a acestor locuri și mă refer la anii 1848-1849, 1940-1944 și 1989-1990. Desigur, abordarea s-a făcut într-o manieră științifică și argumentată temeinic. Se cuvine să menționez și faptul că un moment aparte în cadrul manifestării a fost cel reprezentat de evocarea a 20 de ani de la înființarea Episcopiei Ortodoxe a Harghitei şi Covasnei, precum şi a instalării pe data de 25 septembrie 1994, în catedrala „Sfântul Nicolae” din Miercurea Ciuc, a primului episcop al acestei Episcopii, ÎPS Ioan Selejan.”

Profesor doctor Florin Bengean, Târgu-Mureș