Dupa ce GRU se reformeaza, oare ce urmeaza?

â€Când ploua la Moscova, trebuie neaparat sa scoÈ›i umbrela È™i la BucureÈ™ti!â€, suna o cunoscuta butada a anilor 50. Și nu era câtuÈ™i de puÈ›in lipsita de adevar. Fie ca în decursul istoriei am avut o relaÈ›ie amiabila cu vecinul de la Rasarit, fie ca am avut una mai rece cu acesta, tot ceea ce se întâmpla sau se hotara acolo, reverbera sub o forma sau alta È™i în spaÈ›iul românesc. Recent, inflexibilul È™i pragmaticul premier rus – viitor preÈ™edinte – Vladimir Putin, a anunÈ›at faptul ca una dintre prioritatile sale o reprezinta reforma serviciilor de informaÈ›ii, inclusiv a GRU, serviciul secret ale armatei. MotivaÈ›iile sale, dar È™i ale unor responsabili militari, au fost diverse, dar ceea ce intereseaza cu adevarat (È™i) statele din jur este faptul ca pe agenda încercatului È™i experimentatului serviciu, GRU, vor figura ca prioritaÈ›ii informative în viitorul apropiat, spaÈ›iile Europei de Est È™i ale Asiei Centrale. O declaraÈ›ie directa, lipsita de orice echivoc, dar È™i de diplomaÈ›ie. Și care ar putea chiar intimida – poate chiar asta este una din intenÈ›ii – mai ales pe cei care cunosc reputaÈ›ia GRU, DirecÈ›ia Principala de InformaÈ›ii a Statului Major al Armatei Rusiei.

Doar reforma? Nimic altceva?
Când vorbim de GRU, nu e nevoie sa ne gândim decât la â€evenimentele†din decembrie 1989, dar È™i la â€staÈ›ionarea†pentru aproape un an, a peste 20.000 de agenÈ›i ai acestui serviciu, pe teritoriul românesc. Și care agenÈ›i nu venisera la pescuit în Delta, dar nici la odihna în staÈ›iunile de pe litoralul românesc deÈ™i, e drept, intrasera în România ca turiÈ™ti. Desigur, în motivarea preconizatei reforme, Putin a invocat în primul rând necesitatea de schimbare È™i de întinerire la vârful deciziei militare. Actualii conducatori ai serviciilor secrete sunt militari încercaÈ›i È™i experimentaÈ›i, dar au vârste venerabile È™i se apropie de vârsta pensionarii. seful FSB, Aleksandr Bortnikov, are 60 de ani, cel al SVR, Mihail Fradkov, 61, iar directorul Serviciilor Federale de Protectie, Evgheni Murov, 66 de ani. S-au invocat È™i probleme care vizeaza necesitatea de a obÈ›ine cu o mai mare rapiditate informaÈ›ii din spaÈ›iile de interes È™i despre obiectivele vizate, în condiÈ›iile în care, în momentul de faÈ›a ar exista niÈ™te rivalitaÈ›i mai vechi, pe cale sa reizbucneasca, iar reforma preconizata de Putin ar fi menita sa le puna capat. RivalitaÈ›ile dintre Serviciul Federal de Securitate (FSB) si Serviciul Strain de Informatii (SVR) sunt cunoscute la cel mai înalt nivel politic È™i dateaza din 1992, când ambele au aparut prin desfiinÈ›area KGB-ului. Adevarul este ca FSB încearca de ani buni sa domine SVR. Vladimir Putin a dat de înÈ›eles faptul ca SVR îsi va pastra independenta, dar va trebui sa sustina misiunile FSB, în strainatate. Pe acest fond al rivalitaÈ›ilor, câÈ™tiga însa tot mai multa prestanÈ›a È™i putere GRU, organismul de informaÈ›ii externe al Ministerului Apararii. Conform Legii InformaÈ›iilor Externe, funcÈ›iile de identificare È™i anticipare a ameninÈ›arilor pentru interesele Rusiei sunt încredinÈ›ate GRU. Tupele speciale ale GRU – Spetznaz – sunt considerate drept elita Armatei. Acestea au luat parte la modul direct, la misiuni cu risc maxim, având în urma 10 ani de operaÈ›iuni speciale în Afganistan È™i misiuni de lupta în Caucazul de Nord. În Cecenia, trupele Spetznaz au eliminat peste 3.000 de luptatori È™i au arestat peste 1.500 de suspecÈ›i de implicare în formaÈ›iuni armate ilegale. În anul 2006, Valentin Korabelnikov, È™eful din acel moment al GRU, spunea clar È™i raspicat: “Daca va fi necesar, suntem gata sa acÈ›ionam în orice punct de pe glob.â€

Sa punem punctul pe â€iâ€. Între noi È™i ei, în primul rând politica face diferenÈ›a
Cele anunÈ›ate de Putin, vis-a-vis de GRU, ar trebui sa dea mai mult de gândit È™i la BucureÈ™ti. Atât vremelnicilor decidenÈ›i politici, cât mai ales structurilor specializate de contrainformaÈ›ii româneÈ™ti care vor trebui sa se plieze pe noile realitaÈ›i pentru a putea raspunde eficient noilor provocari carora vor trebui sa le faca faÈ›a. Nu ne vom putea ascunde sub â€faldurile†largi ale NATO sau conta (numai) pe bunele intenÈ›ii ale â€marelui licuriciâ€, pentru totdeauna. Daca interesele pragmaticului unchi Sam se vor schimba în timp, vom fi sacrificaÈ›i fara nicio remuÈ™care. N-ar fi pentru prima data. Ar mai trebui spus ca ambiÈ›iilor imperiale din totdeauna ale â€maicii Rusiiâ€, noi, românii, i-am raspuns din pacate – nu de puÈ›ine ori – stângaci È™i neprofesionist, iritându-i deseori, mai ales în ultimul timp, când de fapt se impunea mai multa diplomaÈ›ie, dar È™i abilitatea de a mânui cuvântul cu multa fineÈ›e È™i subtilitate, È›inând seama È™i de condiÈ›iile internaÈ›ionale mai mult sau mai puÈ›in favorabile noua. În 2003, atunci când s-a semnat la Moscova ’Tratatul privind relatiile prietenesti si de cooperare între România si Federatia Rusa’’, parea ca se prefigurau condiÈ›iile pentru normalizarea relaÈ›iilor româno-ruse. Ulterior, pe fondul succesivelor declaraÈ›ii, cel puÈ›in neinspirate ale preÈ™edintelui Traian Basescu, dar È™i a unor atitudini declarate neprieteneÈ™ti de Rusia – inclusiv â€momentul†Deveselu – relaÈ›iile cu acest stat s-au degradat constant. În România – un adevarat â€bâlci al deÈ™artaciunilor†– poate ca pare desuet faptul ca elitele politice, militare È™i economice ale Rusiei, au o credinÈ›a comuna È™i chiar îÈ™i iubesc Patria, cred în mareÈ›ia Rusiei È™i acÈ›ioneaza în acest sens, folosind toate â€armeleâ€. De la cele economice (gazul, spre exemplu), pâna la cele de pe frontul invizibil. La noi, clasa politica, marginita, în parte corupta È™i fara un ideal naÈ›ional, acÈ›ioneaza lipsita de orice viziune pe termen lung, deÈ™i în fiecare an, în cele doua-trei serii de absolvenÈ›i ale Colegiului NaÈ›ional de Aparare, regasim È™i politicieni. Mai mult chiar – a se vedea È™i cazul d-nei Udrea – sunt unii care-È™i iau chiar doctoratul în È™tiinÈ›e militare(!?). Nu trebuie scapat din vedere nici faptul ca, în susÈ›inerea È™i promovarea propriilor ei interese de securitate, în spaÈ›iul adiacent – inclusiv în România – Rusia va specula în beneficiul ei orice problema interna a României, inclusiv pe cele de ordin social È™i etnic. Pentru cei care au rabdare È™i interes È™i vor sa înÈ›eleaga mai mult din â€capitolul†care se prefigureaza a fi scris altfel decât cu stiloul sau tastele calculatorului, le recomand cu caldura doua carÈ›i esenÈ›iale aparute în acest an: â€Fereastra serviciilor secrete – România în jocul strategiilor globaleâ€, de Aurel Rogojan È™i â€FereÈ™te-ma Doamne de prieteni! Razboiul clandestin al blocului sovietic cu Româniaâ€, de Larry Watts.                 

â€Daca va fi necesar suntem gata sa acÈ›ionam în orice punct de pe glob. Serviciul nostru de informaÈ›ii militare a demonstrat în mod repetat È™i convingator eficienÈ›a sa în timpul razboiului din Vietnam È™i Cambodgia, în timpul conflictului arabo-israelian È™i în Angola, Etiopia, Afganistan, Iugoslavia, Irak È™i în alte puncte È™i regiuni critice din lume….Periodic realiniem efoturile pe baza prioritaÈ›ilor schiÈ›ate de conducerea È›arii. Gradul de atenÈ›ie pentru o regiune particulara depinde direct de importanÈ›a evenimentelor care se desfaÈ™oara acolo din punctul de vedere al securitaÈ›ii Rusiei….†(2006 – Valentin Korabelnikov, fost È™ef al GRU)

 Un ofiÈ›er de informaÈ›ii este un specialist care, mai presus de toate, este dedicat Patriei, credincios datoriei sale constituÈ›ionale, È™i excelent antrenat È™i care a dezvoltat abilitatea de a gândi ca un profesionist. Este pregatit din punct de vedere psihologic sa desfaÈ™oare misiuni specifice în orice regiune È™i în orice situaÈ›ie. În GRU lucreaza în acest moment specialiÈ™ti calificaÈ›i care vorbesc fluent doua sau trei limbi straine, printre ei aflându-se peste 500 de candidaÈ›i sau doctori în È™tiinÈ›e…Înainte de a deveni membri ai forÈ›elor speciale, candidaÈ›ii trebuie sa treaca printr-un parcurs dificil de pregatire într-o È™coala speciala (ShMS). Fiecare district militar are astfel de È™coli sau, aÈ™a cum sunt numite, “uchebkiâ€. Un agent de informaÈ›ii antrenat, care a trecut de cursul ShMS, devine un soldat îndârjit, cu o mare putere de rezistenÈ›a…† (2006 – Valentin Korabelnikov, fost È™ef al GRU)