Elevii românii subfinanÈ›aÈ›i de propriul stat
Vorbim aici de legea privind metodologia de calcul pentru determinarea costului standard pe elev prescolar per an si finantarea unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat, din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev, respectiv prescolar, pe anul 2012. Luat la rece, Hotarârea Guvernului României îi priveaza pe elevii români, caci ei sunt subiectul diferentierii, de o treime din finantarea care se gaseste pentru minoritati, respectiv rromi, germani si maghiari. Scotocind prin buzunare, sau, se pare, prin sacul fara fund, documentul oficial e trasat pe principiul “unde-i lege, e tocmealaâ€. Prin cost standard per elev se întelege suma medie necesara acoperirii cheltuielilor de baza cu pregatirea didactica a unui elev pe parcursul unui an calendaristic. Sunt incluse aici cheltuielile cu salariile si contributiile aferente pentru un elev. Dar diferentele care se fac între minoritati si elevii români, sunt evidente. Nu neaparat juste, cu toate ca, atât cei are beneficiaza de foloase, cât si fauritorii de legi vin cu jonglerii… pardon, argumente.
Mult si… prost?
În primul rând, minoritatile au ore în plus fata de planul cadru la limba româna, studiind, dupa caz, maghiara, germana sau limba rromani, iar formula de calcul a finantarii tine cont de acest lucru. Apoi, numarul mediu elevi pe clase este de 22 la nivel primar, 25 la gimnazial, si 28 la nivel liceal. Cu toate acestea, la clasele cu predare în limbile materne, acestea au de multe ori, mult mai putini elevi. O solutie ar putea fi înfiintarea claselor cu predare simultana dar nimeni nu doreste acest lucru. De ce? E simplu! În cazul unei clase simultane, numarul profesorilor care predau în limba minoritara s-ar înjumatati si ar scadea considerabil costurile de finantare, care ar pute fi folosite în alt mod. Asta ar însemna mai putini profesori care predau acestor clase dar nimeni nu vrea sa rupa rândurile. Cu alte cuvinte, clasele simultane ar aduce pierderi de oameni si implicit, de bani. “Non multa, sed multumâ€, ne îndruma cineva întelept…
Interesul si progresul
Un calcul simplu ne face sa vedem diferentele. La învatamântul primar rural un elev care învaÈ›a în limba materna primeÈ™te 2432 lei iar unul care învaÈ›a doar în româna 2027 lei. Diferenta dintre finantarea unui elev minoritar si unul român este de 405 lei. La oraÈ™ lucrurile stau mai bine. Pentru un minoritar se încaseaza suma de 2041 lei în timp ce românul primeÈ™te doar 1701 lei, ceea ce da o diferenÈ›a de de 340 lei. La nivel gimnazial, aceste diferente sunt de 390 de lei pentru rural si 319 lei pentru urban. La nivel liceal, aceste valori coincid la nivel urban si rural, respectiv, 282 lei.
Cu toate ca oficialii sustin ca finantarea de baza a învatamântului preuniversitar se face dupa principiul “resursa financiara urmeaza elevulâ€, ne întrebam, cine urmeaza interesul. Si de ce?
