Emigrant în America

Au plecat peste mari si tari…De cele mai multe ori, saracia a fost cea care i-a împins sa plece de acasa. Traind sentimente amestecate – obida, teama si speranta – au plecat fara sa se mai uite macar o singura data în urma. Au luat însa tara cu ei, în suflet, locul unde au purtat-o mereu. În vis, în scrisorile trimise celor de acasa, în discutiile lor…Pentru ei, emigrantii români, nu a fost deloc usor pentru ca au luat viata de la capat. Iar printre cei care au trait „american dreamâ€, au fost si mureseni.

SUA si Canada au fost preferate
 
Cauze diverse, dar în mod pregnant cele socio-economice, au facut ca de mai bine de un secol, românii – mai ales românii transilvaneni – sa emigreze spre spre alte lumi, dar mai ales spre continentul american, vazut ca un “tarâm al fagaduinteiâ€. Ca nu a fost întotdeauna asa, transpare din corespondenta lor purtata cu cei din tara, dar mai ales din articolele aparute în diverse publicatii ale vremii, în care cei de acolo se întreceau sa le dea sfaturi utile celor de acasa. În 1881, statisticile oficiale nord-americane au înregistrat pentru prima data 11 emigranti din teritoriile românesti. si în Canada s-au stabilit români, dar primii dintre ei si-au facut aparitia aici în intervalul 1882 si 1918. În marea lor majoritate, emigrantii erau muncitori agricoli, dar care au lucrat la început la constructia de cai ferate si abia apoi în agricultura. Al doilea val, poate fi considerat cel de dupa primul razboi mondial si pâna în 1929, nefiind însa foarte consistent ca numar. Acesta a cuprins rude si prieteni ai celor deja stabiliti în Canada, unii dintre ei reusind sa obtina slujbe în comert sau în profesii care le-au permis accesul în rândul clasei de mijloc.
 
Un muresean înselat la un birou de schimb
 
“America e buna pentru oamenii tineri, care pot sa mai învete ceva si sa progreseze aicea, pentru aceia care sunt mai în etate si parinti de familie, e mai bine sa ramâie acasa”, scria abonatul român cu numarul 3277 (?), în articolul “Din America” publicat în “Foaia poporului”, din mai 1902. Într-un alt articol, “Din pataniile emigrantilor”, semnat N. Suciu si publicat tot în ziarul de mai sus, în aprilie 1903, acesta le scria celor din tara: “Înainte de plecare sa-si iee un costum de haine de oras si un cufar de mâna, nu cum vin multi cu cioareci vapsiti negri, cu suman de lâna, nici lunga, nici scurta, cu caciula de oi cu lâna mare si o saculeata alba în bâta. Pe acestia englezii îi bat cu zapada, cu pietre sau îi huiduie. Care vin îmbracati bine si cu cufar în mâna, aceia nu patesc rusine”. Un alt român, pe numele sau Vasile Greavu – cu experienta dupa mai multi ani de sedere în America – în articolul “Catre fratii din toate partile Americii”, publicat în “Foaia poporului”, din noiembrie 1905, le adresa românilor sfatul de a-si depune economiile “cu folos” la banca Colonial Trust Co., din Pittsburgh, deoarece – spunea el – “pot fi sedusi de agenti nesiguri”. Dincolo de utilitatea sfatului, Vasile Greavu, fost învatator în Topârcea Sibiului, ajuns acum functionar la banca mentionata, facea de fapt si reclama bancii în care lucra. Nicolae Suciu – un frecvent corespondent al “Foii poporului” – le atragea atentia celor din tara, în articolul “Fiti cu grija!” asupra faptului ca “Vasile Russu din Șaulia Muresului a fost înselat la un birou de schimb din New York. Bagati de seama cu cine discutati si numai daca este îmbracat bine!” Un asemenea sfat, a fost probabil util în acele vremuri, astazi însa, când în jur e plin de escroci îmbracati bine si dintre care unii fac chiar si politica, un asemenea sfat este desuet. Plin de umor, dar si de candoare, se dovedeste a fi sfatul lui V. E. Moldovan din Cleveland, publicat în “Foaia Poporului” din ianuarie 1911. Acestea le scria conationalilor ramasi în tara ca “Pentru cei ce vor sa-si caute norocul în America, sa evite orasul, deoarece fumul nu le prieste, caldura îi suge, povara îi rupe, masinile îi taie, îi schilodesc si îi ucid. Sa se faca fermieri, la tara e mâncare buna si locuinta curata, acolo ramân sanatosi, întregi si frumosi, putând fi model si pilda buna la satenii din comuna lor”. De atunci însa, preferintele s-au mai schimbat, altele sunt profesiile cautate în prezent peste ocean.
 
Putini români în politica americana
 
Al treilea val este consemnat la sfârsitul celui de-al doilea razboi mondial si afluirea lui a durat pâna spre anul 1955. Motivele emigrarii au fost, în principal, de ordin politic. Al patrulea val poate fi apreciat ca fiind situat în perioada anilor ’70 si ’80, multi dintre emigranti având o foarte buna pregatire profesionala. Conform statisticilor oficiale canadiene, în 1986 erau înregistrati peste 60.000 de români – canadieni (origine unica sau multipla), dar astazi numarul lor este cu mult mai mare. Referitor la românii care traiesc în SUA, se estimeaza ca aici îsi duc veacul peste 1 milion de americani de origine româna. Cea mai mare concentrare a originarilor din Romania, se afla în orasele din nord-estul SUA – în statele Ohio, Indiana, Michigan, Illinois, Pennsylvania si la New York. Românii continua însa sa emigreze si în prezent, cu preponderenta spre SUA si Canada, motivele fiind de ordin economic. Din pacate însa, desi suntem ca numar, a 20-a comunitate din cele 72 stabilite în SUA, spre deosebire de polonezi sau unguri, sunt putini românii americani care reusesc sa acceada în sfera politicului si sa faca lobby pentru România. Singurul caz recunoscut este cel cel al miliardarului american de origine româna Martin Hooke, ajuns la un moment dat congresman.
 
La nivel national, cea mai veche organizatie a românilor americani, Uniunea si Liga Societatilor Române din America, grupeaza un numar de 32 de societati fraternale din 15 state. Activitatea acestor societati este însa în declin, fiind orientata cu precadere catre organizarea de evenimente cultural-etnice si, din ce în ce mai rar, catre implicarea ceva mai activa în viata sociala multietnica a localitatilor lor. Componenta lor este îmbatrânita, iar numarul membrilor lor scade continuu. Segmentul de comunitate ce alcatuieste componenta Uniunii si Ligii este din ce în ce mai mult afectata de „americanizare†si manifesta un interes scazut pentru problemele romanesti. În prezent, activismul organizatiei se datoreaza, în principal, unui grup restrâns de persoane care persevereaza în cultivarea relatiilor cu cercurile politice din Ohio si Michigan si reuseste sa impuna atentiei acestora unele actiuni în sprijinul intereselor României. Ziarul Uniunii si Ligii – „America†– continua sa reprezinte o voce româneasca (desi este scris mai mult în limba engleza), bucurandu-se de prestigiul celor peste 90 de ani de aparitie neîntrerupta. Editarea lui este mai mult rodul efortului personal al domnului Petre Lucaci, care i s-a dedicat mai bine de 40 de ani. O organizatie creata recent, mai moderna si cu obiective, cel putin în intentie, mai apropiate de conceptul american de lobby este Congress of Romanian Americams (C.O.R.A.). Înfiintata în anul 1990, la sugestia lui Richard Schifter – în acel moment asistent al secretarului de stat al S.U.A. – si a congresmenului Frank Wolf, care a insistat asupra necesitatii unirii organizatiilor românilor americani într-un comitet de actiune reprezentativ. Potrivit oficialilor de la „Imigration Canadaâ€, dupa 1990, circa 3.000 de români, mai ales tineri, s-au stabilit, anual, în Canada (tara care încurajeaza multiculturalismul etnic/emigratia, prin intermediul Ministerului Federal al Emigratiei si Cetateniei, reprezentat si la nivel provincial). Daca primul si al doilea val cuprindeau mai ales tarani veniti din Transilvania, Bucovina si Dobrogea, ultimele reunesc români de diverse profesii din întreaga tara. În prezent, în Canada traiesc peste 100.000 de români si originari din România, potrivit unor surse neoficiale. Cei mai multi dintre etnicii români se afla în provinciile Ontario, Quebec, Alberta, Saskatchewan, British Columbia si Manitoba. Orasele cele mai populate de români sunt: Toronto, Montreal, Kitchener, Windsor, Vancouver, Edmonton si Hamilton. Caracteristica principala a noilor veniti dupa 1990 este diversitatea de vârste si profesii, cele mai multe intelectuale, dar si unele legate de diferite meserii.