ETNOGENEZA TURISMULUI MUREȘEAN
N-ar trebui să existe român care să nu fi trecut pe la Târgu Mureș. Încărcată de trecut glorios, suflet al ființei naționale, urbea de pe Mureș tinde să devină simbol european, un punct de atracție în cea mai profitabilă industrie a Uniunii Europene – turismul.
Fiind mureșean, născut în Târgu Mureș, m-am bucurat nespus de apariția acestei reviste. De mic am avut ocazia să cunosc și mi-a plăcut Transilvania, în mod deosebit județul Mureș. Amestec de multilingvism, de istoric, de cultural, de religios, dar, în ultima vreme și de modernism, această regiune își propune să fie în câțiva ani o destinație turistică prin excelență, de asta data în spațiul Uniunii Europene.
Revista Mureșul Turistic, publicație lunară de turism și cultură, își propune să promoveze și să prezinte publicului cititor, într-o grafică modernă și un conținut variat, ineditul din județul Mureș. Revista conține reportaje, descrieri, prezentări ale unor zone turistice din județ, informații despre proiecte de încurajare a activităților turistice, prezentarea unor hoteluri și pensiuni, destinații de excelență, calendarul evenimentelor lunare, ghidul eco-turistului, oferte ale agențiilor de turism, prezentarea unor muzee, monumente, colecții, materiale referitoare la turismul cultural și ecologic, oaspeți de suflet și noutăți legislative din domeniu.
Toamna aproape a trecut și simți că Noul An e undeva, pe aproape. Ți-ai dori să evadezi din peisajul citadin, atât de cunoscut, și să pornești într-o minivacanță. Să fie Kenya, Malta sau…Valea Prahovei? Dar oare regiunea, zona, localitatea, împrejurimile în care ai trăit le cunoști?
Câți dintre noi știu că șapte minuni ale României figurează pe lista patrimoniului UNESCO? Delta Dunării, Cetățile fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu, mănăstirile din Bucovina, Centrul istoric al Sighișoarei, Bisericile de lemn din Maramureș și Cetățile dacice din Munții Orăștiei…
Câți dintre noi știu ce locuri minunate avem în acest judet?
Sighișoara, „orașul muzeu”, singura cetate locuită din Europa.
Sovata, perla turismului mureșean;
Alte stațiuni: Sângeorgiu de Mureș, Crăciunești, Săbed, Ocna Mureș;
Lacul Ursu, unic în Europa și unul dintre cele mai mari lacuri heliotermale din lume;
Defileul Toplița – Deda;
Parcul Național Munții Călimani;
Pădurea Mociar, în care se găsesc exemplare de stejar în vârstă de peste 400 de ani și Pădurea Săbed;
Poiana cu narcise și Parcul Dendrologic de la Gurghiu;
Rezervația cu bujori de stepă și Valea Botei Mari de la Zau de Câmpie;
Rezervația cu lalea pestriță Vălenii de Mureș și rezervația cu stejar pufos de la Sighișoara;
Lacul Fărăgău;
Valea Regilor, Gurghiu – Lăpușna;
Hodac (confecționarea instrumentelor populare – naiuri și fluiere);
Câmpenița – împletituri din papură;
Ibănești (costume populare de o rară frumusețe);
Valea Mureșului (Rușii Munți, Lunca Bradului – microstațiune);
Lacurile sărate (Sângeorgiu de Mureș, Ideciu de Jos, Jabenița, Aluniș, Lacul Ursu, Lacul Roșu, Lacul Verde, Lacul Negru);
Iazurile piscicole de la Tăureni, Zau de Câmpie și Șăulia;
Muzee și case memoriale, monumente de arhitectură, vestigii istorice și instituții culturale (Casa Vlad Dracul, Sighișoara; Palatul Toldalagi și Palatul Apollo, Târgu Mureș; Biblioteca Teleki-Bolyai; Cetatea Medievală; Teatrul Național; Scara Rakoczi; Casa Banyai, Ruinele Castelului Bethlen-Criș; Castelul din comuna Brâncovenești; Castelul Bornemisza din comuna Gurghiu; Cetatea Țărănească și Turnul cu Ceas de la Saschiz.
Din punct de vedere cultural, județul Mureș este extrem de diversificat: se pot vizita fortărețe medievale, mănastiri bizantine, castele și case țărănești decorate după specificul regional. Mai mult decât atât, aceste obiective pot fi vizitate și cu beneficiul unor hoteluri, pensiuni, cabane și restaurante amenajate conform standardelor occidentale.
Pentru cei ce vor să evadeze în locuri ferite de mâna omului, aceștia pot opta pentru drumeții pe traseele ce străbat Munții Călimani, Munții Gurghiului, un lanț de munți primitori în toate anotimpurile, atât pentru excursii montane vara, cât și pentru facilitățile oferite iubitorilor de sporturi extreme.
Destinațiile de excelență sunt destinații turistice netradiționale, care dispun încă de o bogată moștenire culturală, cu elemente de unicitate. În aceste destinații se organizează periodic evenimente, târguri, sărbători, expoziții și festivaluri, care asigură dezvoltarea durabilă a turismului din punct de vedere social, cultural și al protecției mediului.
Patrimoniul rural constituie o motivație puternică pentru a atrage cât mai mulți vizitatori, turiști, către spațiul rural, pentru a viziona moștenirea locală intangibilă care include gastronomia, artizanatul, specificul din mediul rural – de obicei acești turiști sunt orășeni provenind din marile conglomerații urbane. Pe de altă parte, pentru localnici se manifestă o mândrie și un patriotism local față de acest patrimoniu care le conferă și o identitate proprie.
Acum 20 de ani a apărut o vorbă pe care o mai folosim și astăzi, de fiecare dată când ne supărăm pe România: “Frumoasă țară, păcat că e locuită!”. Sentimentul de rușine îl trăiesc de fiecare dată când aud aceste vorbe, dar mă gândesc că locurile în care trăim și în care devenim istorie pot ajunge celebre dacă se va găsi cineva să le spună povestea.
România este celebră datorită unui irlandez care a scris povestea lui Dracula. O poveste care a făcut reclamă Transilvaniei mai mult decât o tonă de materiale propagandistice. Într-un cuvânt, suntem sensibili la povești. Toți suntem oameni de povești, oameni care iubesc literatura și, în același timp, contactul ei cu spațiul fizic, pietrele, casele, cărțile. Cred că după 20 de ani ar trebui să înlocuim zicala de mai sus cu “Frumoasă țară, păcat că nu e încă povestită!”. Povestirea ei o să vă revină dumneavoastră, începând de astăzi, citind revista Mureșul Turistic.
Laszlo Balazs
