Dedicație pentru mediocritate
De multe ori stăm și ne gândim sau ne rugăm să avem parte de mulți bani, sau de o anumită poziție socială, sau să avem puterea de a face orice. Și toate acestea să ne vină dintr-o dată, fără să facem nimic. De multe ori spunem doar din prea multă ipocrizie că cel mai de preț dar este sănătatea și liniștea sufletească. Ne imaginăm că având bani și putere, celelalte două ar fi, doar așa, un mizilic, cumpărate de la magazinul din colț, en-gros pentru o perioadă mai lungă, sau bucată cu bucată, împachetate într-un staniol strălucitor. Doar cei care au trecut prin clipe cumplite și la un pas de a-și pierde liniștea și sănătatea sunt sinceri când spun că acestea sunt pe primul plan al dorințelor lor.
Banii și puterea, mai ales când vin pe neașteptate, au un efect distructiv în timp, iar dacă se întâmplă ca cel care le-a deținut să se prăbușească brusc, acela este un om mort, căruia i se pare că tot universul s-a prăbușit o dată cu pierderea a ceva material. Nu pledez pentru victoria spiritului asupra fiarei pentru că puțini dintre noi se pot desăvârși în spirit. Noi vrem să mâncăm bine, să avem mașini de lux, case grandioase, vrem opulență, în bani și putere. Toți vrem asta chiar dacă unii crezând că par mai interesanți se dezic de aceste dorințe. La urma urmei e normal să visezi, să-ți dorești.
Cei mai nefericiți sunt cei care ajung la un grad mai mic sau mai mare de putere și îndestulare și nu știu cum să facă sau, și mai rău cei care se prăbușesc de la înălțimea aroganței lor. Sunt oameni care au dispus la un moment dat de putere și au avut grijă să-și atragă mai multă bunăstare decât ar fi visat vreodată. Au furat și chiar dacă nu au făcut-o tâlhărește, tot furt se cheamă. Sau mai tehnic spus, au avut la îndemână mijloacele de a face inginerii financiare, și nu e vorba de joc la bursă, care le-a adus bani. Când vine vremea să dea socoteală pentru ce au făcut, chiar dacă reacțiile exterioare sunt diverse, majoritatea regretă. Puțini spun că nu le pasă ce se întâmplă deoarece au mâncat icre cu polonicul și au stat în hoteluri de cinci stele.
La fel și cu puterea, unii considcră că au veșnic dreptul la ea, că sunt intangibili. Rare sunt persoanele care știu să renunțe cu demnitate la putere, puțini sunt cei care s-ar da la o parte din proprie inițiativă, conștienți că vremea lor a trecut. Se tot spune că a venit vremea tinerilor, dar din păcate, majoritatea lor nu știu să gestioneze puseele de putere la care acced accidental. Excludem de aici categoria copiiilor de bani gata, care consideră firesc faptul că li se cuvine totul. Vorbesc de tineri care datorită unor împrejurări ajung să fie depășiți de situație și, din păcate, acest lucru se întâlnește cel mai frecvent în presă. Pentru a ajunge un avocat de succes trebuie să parcurgi câteva etape obligatorii, printre care și practica alături de un maestru. Pentru a ajunge un ziarist slab sau mediocru nu trebuie să faci altceva decât să profiți de o împrejurare, de faptul că știi să folosești calculatorul și ai o doză de tupeu care te face să nu realizezi prostiile pe care le debitezi. Ziariștii buni, tineri sau mai maturi, nu vor face niciodată uz de poziția lor și nu se vor considera o categorie favorizată.
La fel cum cei care au bani și putere, câștigate pas cu pas, datorită muncii lor nu vor avea niciodată aroganța de a părea intangibili.
Nu e rău să ne dorim bani și putere. Cel puțin o dată toată lumea visează la asta. Puțini sunt cei care știu însă și ce urmează după ce ai bani și putere. Pentru nu mai urmează nimic. Pentru ceilalți, urmează viața, doar că e o altfel de viață.
de Cora MUNTEAN
