Finanțe vs PNA

Dosarul celor șase finanțiști, denunțați de afaceristul Codo Robert, este contestat de unul dintre acuzați * Cristian Florea, primul finanțist anchetat, îl acuză pe Marin Sandu, procurorul șef al Serviciului Teritorial Anticorupție Târgu Mureș, că i-a respins orice probă propusă * Denunțul lui Codo nu stă în picioare: fila CEC găsită în biroul lui Florea nu a fost expertizată * Pretinsa asigurare RCA, întocmită pe numele firmei Intercargo, patronată de Codo, este dublată de una pe numele de Florea, pe deasupra și datată anterior * Iar un plin de benzină nu constituie mită, fiind sub valoarea de 200 de euro * În ceea ce-i privește pe ceilalți cinci inculpați, rechizitoriile lor suferă de aceleași “mici” scăpări * Dar care i-a costat pe unii libertatea și pe toți cariera * Marin Sandu și Dumitru Gheorghiu trebuie să răspundă la o întrebare foarte dificilă: abuz din răzbunare?

Dosarul celor șase finanțiști ține capul de afiș în anchetele Serviciului Teritorial Anticorupție Târgu Mureș, condus de procurorul atât controversat, dar mai ales contestat pentru stilul stalinist în care instrumentează un dosar, Marin Sandu, de mai bine de un an. Până acum recolta de inspectori din Finanțe se ridică la patru – Adrian Boilă, Eugen Vasile Negrea, Claudiu Hadăr și Sorin Moldovan, la care se adaugă și doi șefi serviciu – Cristian Florea, respectiv Radu Ciortea, toți șase trimiși în judecată pentru săvârșirea unor presupuse fapte de corupție, în urma unor denunțuri ale omului de afaceri Codo Robert. Pentru că acuzele nu se diferențiază foarte mult, și oricum vom insera mai jos comunicatele PNA București referitoare la trimiterea lor în judecată, facem precizarea că toți cei șase se fac vinovați, conform rechizitoriului PNA, de luare de mită de la Codo în scopul de a-i facilita acestuia aprobarea dosarelor de rambursări ilegale de TVA. Modul cum s-au făcut anchetele, probatoriul din dosarul de trimitere în judecată etc. ridică însă serioase semne de întrebare în legătură atât cu bunacredință a anchetatorilor, cât și a denunțătorului. Deși ar trebui să le dăm întâi cuvântul acuzaților, vom răsturna puțin firul logic al evenimentelor și îi vom permite denunțătorului Codo Robert să vorbească. Precizăm că scrisoarea inserată mai jos ne-a fost trimisă de Codo în urmă cu câteva luni, dar o considerăm actuală și menită să dovedească cât de subțire este denunțul. În condițiile în care, deși am fost interesați de a purta un dialog cu Codo, iar acesta a bătut în retragere, ne vedem nevoiți de a uza de declarațiile sale mai vechi.

Disperare mimată?

„ Sunt într-o situație disperată și am mare încredere în PNA. Toată Direcția de Finanțe Publice s-a întors împotriva mea și sunt interese politice mari și se fac presiuni incredibile să fiu înfundat. Mi-e frică să ies din casă și să mai vorbesc cu cineva. Mi s-au cerut bani și alte bunuri în schimbul rambursării de TVA. Am dovedit acest lucru la Parchetul Național Anticorupție. Am fost verificat de 15-20 de ori în ultimii doi ani de inspectorii DGFP Mureș, inclusiv de comisarii Gărzii Financiare și nu s-au găsit nereguli. Există procese verbale de control. Problemele au apărut în noiembrie 2003 când șeful de serviciu Florea Cristian a săvârșit faptele despre care am scris în autodenunțul de la PNA. Acesta mi-a pretins și i-am dat o filă de CEC în alb, emisă de SC Intercargo SRL din Târgu Mureș, filă eliberată de Banca Românească. De asemenea i-am dat, la insistențele lui o asigurare RCA încheiată la Astra, valabilă pe anul 2004 și carburanți în mai multe rânduri. Cine e vinovat? Florea Cristian sau cei 30-40 de inspectori care m-au controlat în ultimii doi ani și n-au găsit nimic, sau mai bine zis nereguli”, ne-a scris Codo Robert acum ceva timp. Scrisoarea este importantă pentru că menționează câteva din probele PNA în baza cărora a demarat în ianuarie 2004 ancheta împotriva lui Cristian Florea, fost șef al Serviciului Informatică și Monitorizare Fiscală din cadrul Direcției de Control Fiscal. După mai bine de un an, Cristian Florea dorește să facă lumină în așa-zisul dosar de corupție al cărui subiect este.

Florea demontează rechizitoriul

Dar să luăm acuzațiile punctual. Prima inadvertență din dosarul lui Cristian Florea este cea referitoare la neconcordanța dintre data denunțului și data săvârșirii presupuselor fapte de corupție. Astfel, Codo Robert îl denunță pe Cristian Florea în 12 ianuarie, iar acesta este înregistrat la PNA Târgu Mureș în data de 16 ianuarie. Interesant este că în denunț apare că Florea Cristian a cerut drept mită o asigurare RCA, încheiată în 15 ianuarie deci posterior întocmirii dosarului. Cu toate acestea, PNA nu ține cont de această nepotrivire sesizată. Mai mult refuză să pună la dispoziția apărării condica de intrări și ieșiri din instituție pentru a verifica primul contact avut de Codo cu procurorii anticorupție. Interesant este un alt aspect de care PNA nu a ținut cont. Astfel, Florea a prezentat, act aflat la dosar, o asigurare RCA, încheiată pentru același autoturism, dar pe numele său, lucru care punea sub semnul întrebării autenticitatea asigurării lui Codo. Probabil, doar pentru unii anchetatori, nu și pentru Marin Sandu. A doua neregulă pe care o ridică ancheta în cazul Florea se referă la fila CEC găsită în biroul acestuia. Astfel, în urma percheziției – precizăm că au fost efectuate și percheziții domiciliare, fără ca la locuința familiei Florea să se găsească ceva incriminatoriu – în geanta lui Cristian Florea se găsește o filă CEC în alb, emisă de Intercargo. Procurorii au considerat-o imediat probă fără a mai inteprinde alte cercetări. Ba mai mult, solicitarea apărării de a expertiza amprentele digitale de pe fila CEC s-a lovit de refuzul PNA. “Chiar dacă aș fi făcut acest lucru nu cred că aș fi fost atât de prost să nu o fi făcut dispărută”, ne-a declarat Cristian Florea. Tot în legătură cu fila CEC, Florea a ținut să precizeze că oricine i-ar fi putut strecura acea filă fără să observe deoarece nu își încuia biroul, iar geanta și-o ținea în permanență la birou. A treia neconcordanță dintre denunțul lui Codo și declarația lui Florea este legată de momentul noiembrie 2003. Atunci a avut loc un control la una din firmele lui Codo Robert care solicita, în baza unui dosar de rambursare, o sumă în jur de 500 de milioane de lei. “Înainte după cum aveam să observ mai avusese trei astfel de solicitări. Mi s-a părut suspect că tot cumpăra și nu vindea nimic. De aceea nu am semnat dosarul de rambursare și mi-am anunțat șefii”, ne-a declarat Florea. După vreo două săptămâni de la acel moment, Cristian Florea a fost contactat de Codo Robert care dorea să-i achiziționeze mașina, un Audi, pus în vânzare în unul din parcurile auto de la Corunca. “A venit cu propunerea să achite 5000 de euro atunci, iar diferența în luna ianuarie, drept pentru care mi-a și oferit un preț mai mare. Am refuzat”, ne-a povestit Florea. În ianuarie, Codo îl contactează personal pe Florea, moment în care îi mărturisește că mai are și alte firme, că a depus alte trei cereri de rambursare, în valoare de vreo 2 miliarde de lei, din care i-a oferit 1 miliard ca mită dacă îl ajută. “Mi-am anunțat șefii în legătură cu aceste propuneri și s-au luat primele măsuri. Au fost trimise la firmele respective echipe speciale de control care aveau drept sarcină să ridice actele. Doar că veneau cu aceleași răspunsuri, fie administratorii, fie actele nu erau de găsit”, a recunoscut Florea. Următorul pas a fost trimiterea de adrese cu confirmări de primire la fiecare firmă implicată. De aici lucrurile se precipită.

Răsplata? Denunțarea la PNA

În ianuarie 2004, împotriva lui Cristian Florea începe urmărirea penală sub acuzația de luare de mită în formă continuată. Ciudat, în primul denunț al lui Codo Robert nu apare menționat nici un alt inspector din Finanțe. Inconsecvență, omisiune sau pur și simplu Codo nu primise încă lista de oameni care trebuiau înfundați. Pe parcurs, afaceristul își amintește numele a încă cinci finanțiști cărora le-ar fi dat mită pentru a-i facilita obținerea de returnări de TVA. Pentru Florea însă denunțarea sa a însemnat și pierderea locului de muncă din Finanțe. La câteva zile după declanșarea urmăririi penale, printr-o dispoziție a conducerii DGFP Mureș i se modifică unilateral fișa postului și rămâne fără atribuții. În aprilie 2004 își înaintează demisia. Până la momentul trimiterii sale în judecată, în 5 ianuarie 2005, a fost nevoit să suporte șicanele procurorului șef al PNA Târgu Mureș, Marin Sandu, care în timpul anchetei nu a ținut cont de nici o declarație de martor sau alte probe care îi erau favorabile acuzatului, în timp ce toate spusele lui Codo erau luate de bune. Mai departe însă se va pronunța instanța.

Primul lot de acuzați …

După cum precizam mai sus, PNA a mai trimis în judecată alți cinci finanțiști, autori ai unor presupuse fapte de corupție. Mai jos vă prezentăm spicuiri din comunicatele PNA – din vara lui 2004, când s-a dispus trimiterea lor în judecată.

MOLDOVAN SORIN CLAUDIU – arestat preventiv, inspector de specialitate în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Mureș – Direcția de Control Fiscal, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, trafic de influență și folosire de informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată și în concurs real.

HADÄ‚R CLAUDIU NICOLAE – inspector de specialitate în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Mureș – Direcția de Control Fiscal, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, folosire de informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată și în concurs real;

Inculpatul MOLDOVAN SORIN CLAUDIU a efectuat, în luna ianuarie 2003, împreună cu colegul său, inspectorul de specialitate BOILÄ‚ ADRIAN IOAN – arestat preventiv – un control la o societate comercială din Târgu Mureș. Cu această ocazie, cât și ulterior, până la sfârșitul anului 2003, inculpatul a pretins și primit de la administratorii societății comerciale controlate, sume de bani și foloase materiale, beneficiind și de diverse servicii, pentru a nu-și îndeplini în mod corespunzător atribuțiile, respectiv de control pe linia rambursărilor de TVA.

Procurorii au stabilit că inculpatul a pretins un autoturism Audi A6 de ultimă generație în valoare de 23.000 Euro, precum și bani și bunuri în cuantum de 18.000 Euro.

Procurorii au stabilit, de asemenea, că în cursul lunii ianuarie 2004, împreună cu inculpatul HADÄ‚R CLAUDIU NICOLAE și în folosul acestuia, inculpatul MOLDOVAN SORIN CLAUDIU a furnizat informații nedestinate publicității de la Direcția Generală a Finanțelor Publice Mureș, de la Trezoreria Târgu Mureș și de la Banca Comercială CARPATICA – Sucursala Târgu Mureș privind sumele de bani ce urmau să fie virate în contul unor societăți comerciale în urma rambursărilor de TVA.

… și al doilea

CIORTEA RADU – șef serviciu în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Mureș – sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, ambele aflate în concurs real și în formă continuată.

BOILÄ‚ ADRIAN IOAN – inspector în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Mureș – sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, trafic de influență, folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, toate aflate în concurs real și în formă continuată;

NEGREA VASILE EUGEN – funcționar public în cadrul DGFP Mureș – acuzat de săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată.

Anchetatorii au stabilit că, în calitate de funcționari publici cu atribuții de control, cei trei inculpați și-au exercitat în mod defectuos atribuțiile în legătură cu verificările ce trebuia efectuate la unele societăți comerciale din județ sau au folosit informațiile de serviciu cu scopul de a obține o serie de foloase necuvenite.

Astfel, inculpatul CIORTEA RADU – în calitate de șef serviciu în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Mureș – a pretins și primit, în cursul anului 2003, de la administratorul unor societăți comerciale din județ bani și bunuri în valoare totală de peste un miliard patru sute milioane lei pentru a-l favoriza pe acesta cu ocazia controalelor fiscale și pentru obținerea ilegală de rambursări TVA. De menționat că în cuantumul sumei primite cu titlu de mită sunt incluse și două autoturisme Volswagen Passat, fiecare de câte 15.500 euro. În scopul obținerii foloaselor materiale necuvenite, inculpatul a furnizat persoanei-denunțător informații despre controalele fiscale ce urmau a fi făcute la societățile sale, despre numele inspectorilor din cadrul DGFP Mureș care urmau să verifice activitatea acestor societăți, indicându-i și modalitățile prin care se putea sustrage de la constatarea unor fapte penale și sugerându-i chiar distrugerea unor documente contabile.

Din probele administrate în cauză rezultă că, în același mod a procedat și inculpatul BOILÄ‚ ADRIAN care a pretins și primit, în mod repetat, tot în cursul anului trecut, și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, sume de bani și foloase materiale – printre care și un autoturism Volswagen Golf – de la administratorul unor societăți comerciale pentru a-l favoriza pe acesta în obținerea rambursărilor de TVA sau pentru a interveni, în acest sens, la colegii din Direcția de Control Fiscal sau la șefii ierarhici din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Mureș. Anchetatorii au stabilit că valoarea obiectelor infracțiunilor depășește 560 de milioane lei.

De menționat că inculpatul a încercat să influențeze martorii și să îi determine să nu declare adevărul în legătură cu proveniența autoturismului primit cu titlu de mită.

În ceea ce îl privește pe inculpatul NEGREA VASILE EUGEN, procurorii au stabilit că acesta a pretins și primit, tot în cursul anului 2003, un autoturism Opel Astra și diverse sume de bani – în cuantum de 165 milioane lei – pentru a nu-și îndeplini corespunzător sarcinile de serviciu și a-i favoriza pe administratorii de la două societăți comerciale din județ la controalele efectuate în calitate de funcționar public la Direcția de resort din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Mureș.

Semnificativ este faptul că societățile comerciale de la ai căror administratori au fost pretinse foloasele necuvenite și sumele de bani respective au fost verificate cu multă superficialitate atât cu ocazia controalelor pe linia rambursărilor de TVA cât și cu ocazia controalelor fiscale curente. În acest mod, o singură firmă a reușit să obțină peste opt miliarde de lei cu titlu de rambursare TVA. Mai mult, anchetatorii au stabilit că aceste sume au fost solicitate în baza unor facturi fiscale fictive, de care inculpații aveau cunoștință.

În dosarul privindu-l pe inculpatul CIORTEA RADU, procurorii au dispus disjungerea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență, primire de foloase necuvenite și luare de mită, existând indicii că în aceeași calitate – de șef serviciu în cadrul DGFP Mureș – ar fi pretins în luna noiembrie 2000 suma de 1,5 miliarde lei, cu promisiunea că poate interveni la conducerea instituției în vederea obținerii unei rambursări de TVA în valoare de aproape 6 miliarde lei, dând, totodată, îndrumări pentru constituirea societății comerciale solicitante și pentru întocmirea actelor necesare. Pentru aceste fapte, cercetările continuă.

Așteptăm răspunsuri …

Toate arestările și dosarele de trimitere în judecată s-au făcut strict în baza denunțurilor lui Codo Robert. Până în prezent nu s-a stabilit care rambursări de TVA au fost ilegale, fiind făcute în baza unor acte fictive, și câte sunt reale, dar nici cuantumul exact al sumelor încasate de afacerist. De asemenea, e ciudat că PNA afirmă că controalele la firmele lui Codo au fost superficiale, din moment ce însuși denunțătorul a declarat că a fost verificat în repetate rânduri, iar echipele de control nu au găsit nimic. În plus, inspectorii nu știau unde vor fi trimiși în control, iar având în vedere că, potrivit declarațiilor lui Codo, firmele sale au fost verificate de 15-20 de ori înseamnă că întreaga Direcție de Control ar trebui pusă sub acuzare. De asemenea, PNA va trebui să răspundă la o întrebare intens vehiculată în ultima vreme și anume: Ce legătură există între afaceristul Codo Robert și specialistul PNA – Dumitru Gheorghiu? Pentru că altfel întreg cazul nu seamănă decât a înscenare. De asemenea suntem curioși de ce față de denunțătorii care se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de dare de mită nu s-a dispus începerea urmăririi penale. Procurorii anticorupție trebuie să răspundă și la întrebări precum: le – a fost încălcat inculpaților dreptul la apărare, au fost luate sub presiune declarațiile martorilor, pe ce probe, în afară de denuțurile lui Codo, se întemeiază rechizitoriile? Iar cea mai grea a fost sau nu răzbunare? Vom reveni în numerele viitoare, deoarece aceasta este doar introducerea într-un serial dedicat PNA …

Ligia VORO