Joaca mioritică de-a SAPARD
Un singur proiect din judeţul Mureş a primit bani din fonduri Sapard
Judeţul Mureş are până în prezent doar un singur proiect SAPARD finanţat efectiv * Alte şase îşi aşteaptă rândul * Contractate în toamna anului trecut, ultimele nu au demarat deoarece nu s-au găsit bani pentru finanţarea autohtonă * În acest timp, comisarii europeni s-au declarat îngrijoraţi că Romania este incapabilă să cheltuiască fondurile europene SAPARD destinate agriculturii * Din aceaşi cauză: lipsa resurselor locale pentru a asigura cofinanţarea
După dureri ale facerii care au durat mai bine de doi ani, programul SAPARD a demarat şi în România, în 2002. Astfel, în urmă cu aproape un an şi jumătate au început să se primească primele proiecte din primele două măsuri ale programului. Prima masură este “îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole” şi se adresează firmelor din domeniul agricol şi alimentar. Între 1 august 2002 şi 29 noiembrie 2003 au fost depuse 131 de proiecte din care au fost contractate 98 de proiecte. Dintre acestea, din septembrie, când au început să se dea efectiv banii, doar nouă proiecte au beneficiat de plăţi efectuate, reprezentând 1,85 milioane de euro. Această sumă reprezintă 1,73% din fondurile europene alocate pentru această masură. Din cele 98 de proiecte aprobate, aproape jumătate au dosarele de achiziţii în pregătire, ceea ce înseamnă că nu au demarat încă investiţiile din surse proprii, pe baza carora să poată primi bani de la SAPARD.
Năstase şi-a tras drum nou
Cealaltă masură acoperă “Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, şi beneficiarii acestor sume sunt consiliile locale ale comunelor. Pe scurt, Uniunea Europeană dă bani prin acest program pentru drumuri comunale, canalizare şi pentru alimentare cu apă. Aici numărul proiectelor depuse la nivelul întregii ţări este foarte mare, peste 1.300. Din acestea doar 438 au fost proiecte contractate. Peste jumătate din acestea nu au finalizat licitaţia de lucrări, ceea ce înseamnă că, pe teren, nu s-a făcut nici un metru de drum sau de conductă. Iar pentru ca fondurile SAPARD să poată fi accesate este nevoie ca 30% din investiţie să fie realizată. Până în prezent au fost făcute plăţi pentru opt proiecte, în valoare de 747.000 de euro. Adică 0,25% din cele 304 milioane de euro disponibile. Şi în acest caz, o mare parte din bani vor fi pierduţi dacă nu vor ajunge la beneficiari până la sfârşitul lui 2004. Printre cele opt proiecte finanţate este şi cel al Consiliului Local Cornu, comuna cu una dintre cele mai mari concentraţii de demnitari în vacanţă pe metru pătrat. Fapt ce ridică şi anumite semne de întrebare asupra rapidităţii finanţării, în condiţiile în care Comisia Europeană nu mai monitorizează la fel ca în cazul programelor ISPA sau Phare fiecare etapă de implementare a proiectului.
Mureşeni în top
În judeţul Mureş, din şase proiecte depuse pentru măsura 1.1. au fost eligibile patru. Dintre acestea, doar un singur agent economic a primit bani până în prezent. Fapt ce ne situează binişor peste media pe ţară, dar descurajant raportat la fondurile vehiculate.
1. SC Pomicola Batoş- proiect de 1,725 milioane de euro pentru un depozit de fructe cu atmosferă controlată. S-a plătit o primă tranşă de 16 miliarde lei.
2. SC Sucmerom SRL Reghin- proiect în valoare de 95.495 euro pentru modernizarea laboratorului uzinal al calităţii sucului concentrat de mere. În proporţie de 99% se lucrează pentru export. Încă nu s-a primit nici un leu.
3. SC Dealu Mare SRL Sighişoara- proiect de 544 de mii de euro pentru modernizare-retehnologizare abator. Încă nici un leu de la Sapard.
4. SC Primacom SRL Târgu Mureş – proiect de 734 mii euro pentru modernizarea şi extinderea capacităţii abatorului. Aceeaşi situaţie: nici un leu.
Infrastructura rurală la pământ
Începând cu septembrie 2002, pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, comunele mureşene au înaintat 40 de proiecte în valoare de 32,487 milioane de euro potrivit centralizatorului pus la dispoziţie de Valer Băţagă, şeful Serviciului programe, prognoze, dezvoltare regională, serviciu delegat din cadrul Consiliului Judeţean pentru programul SAPARD. Comunele mureşene nu au reuşit să depună documentaţia solicitată încă din luna august a anului 2002 dintr-un motiv imputabil statului. Fiecare primărie comunală trebuia să ataşeze la cererea de finanţare acte doveditoare care să ateste apartenenţa la domeniul public şi privat a bunurilor. Hotărârea de guvern de două rânduri a fost publicată doar în 9 septembrie, astfel că mureşenii au ratat licitaţiile din februarie. În plus, din cauza încetinelii guvernamentale, comunele mureşene se bat pe mai puţini bani, şi aşa insuficienţi. Aşa că nu ne-ar mira, ca în ciuda faptului că au depus cele mai multe proiecte din Regiunea 7, autorităţile locale din comunele mureşene să rămână pe dinafara tortului financiar european. Fapt care se reflectă în numărul de proiecte care pot fi efectiv finanţate. Astfel din cele 40 de proiecte depuse de autorităţile comunale mureşene au fost declarate eligibile 36. Din acestea doar şase pot primi finanţare, în timp ce restul sunt aprobate dar fără fonduri disponibile. Fericitele câştigătoare sunt consiliile locale ale comunelor Sântana de Mureş, Râciu, Cheţani, Nadeş, Lunca şi Apold, de altfel puternice fiefuri pesediste. Deşi au câştigat proiectele, cele şase primării nu au demarat lucrările din cauza problemei semnalate inclusiv de comisarii europeni: absenţa resurselor financiare necesare co-finanţării. Abia la sfârşitul anului 2003, Consiliul Judeţean a alocat sumele de bani solicitate de comune pentru obţinerea creditării bancare. Totuşi, dacă rămânem optimişti, s-ar putea ca la sfârşitul acestui an proiectele cu fonduri disponibile să şi primească banii europeni. Dacă nu vor apărea alte probleme, gen bani direcţionaţi spre puşculiţa partidului. Că tot suntem în an electoral.
Se poate şi fără firmă
Producătorii individuali au acces la banii europeni începând cu 15 decembrie 2003, odată cu aprobarea a două măsuri care li se adresează: investiţii în exploataţiile agricole şi pentru diversificarea activităţilor economice din mediul rural (servicii, turism rural etc). Suma totală acordată până în 2006 se va ridica la aproximativ 375 de milioane de euro. La aceste programe pot participa şi fermierii care nu au o firmă, fiind acceptaţi şi beneficiari fără personalitate juridică. Singura condiţie este ca agricultorii să se înregistreze la primărie ca persoane fizice autorizate. Pentru aceste măsuri, beneficiarii trebuie să contribuie cu jumătate din valoarea investiţiei, adevăratul cui al lui Pepelea, ţinând cont că suma minimă acordată este de 10 mii de euro, iar majoritatea ţăranilor români practică o agricultură rudimentară, de subzistenţă. Fapt ce face aproape inaccesibile fondurile SAPARD.
Monica Bacilă, vice-preşedintele Agenţiei SAPARD: “Am cheltuit până acum numai puţin peste unu la sută din cei 400 de milioane de euro pe care România i-a primit în cadrul programului Sapard între 2002-2003”
Liviu Timar, şeful Direcţiei Agricole Mureş: “Noi deocamdată ne-am ocupat de măsura 1.1, adică îmbunătăţirea prelucrării produselor agricole. Să vă spun drept pentru aceste proiecte e nevoie de bani mulţi şi din cauza aceasta ajung puţini la ele. În schimb la măsura 3.1 unde se dau bani pentru producţie, proiectele vor fi mult mai multe deoarece limita inferioară pentru a primi finanţare este de 10.000 de euro. Săptămâna trecută a fost acreditată la Bruxelles, urmând ca în luna noiembrie să primim ghidul solicitantului în formă finală şi oamenii să se poată apuca de proiecte”.
Ioan Vasu, primarul comunei Râciu: “Am câştigat proiectul, am obţinut şi banii necesari de la Consiliul judeţean pentru un credit de la bancă, urmează ca pe 2 februarie să organizăm licitaţia şi să demarăm lucrările”.
Pentru a obţine finanţare SAPARD, procedurile sunt, în linii mari, următoarele: beneficiarul depune un proiect de investiţii, acesta trebuie aprobat de Agenţia SAPARD care îşi dă acordul şi în ceea ce priveşte valoarea finanţării. Ce ştie însă puţină lume este că programul SAPARD nu acordă plăţi în avans, ci doar rambursează cheltuielile deja făcute. Execuţia proiectului se efectuează din banii proprii ai beneficiarului şi de abia după aceea sunt “decontaţi” din fonduri nerambursabile. În cele mai multe cazuri, primii bani de la SAPARD vin de abia după ce s-a efectuat o treime din investiţie.
Ligia VORO
Marius LIBEG
