Florea, dușmanul Felsziget
Felsziget-ul de anul ăsta a fost din nou un exemplu de la maghiar la român despre cum se organizează un festival. Ca ziariști, nu am putut să nu remarcăm că, dacă anul trecut conferința de presă cu formația cap de afiș Chumbawamba s-a ținut la Casa Primăriei, anul acesta cea cu Apocalyptica s-a ținut pe terasa de la vila Mobex. Scaune de plastic sau de lemn, înghesuială, praf și cu un concert Spitalul de Urgență la câteva sute de metri, pe scena mare, aceasta a fost ambianța în care au fost primiți finlandezii. Și atunci, cum stăteam noi și ne întrebam de unde atâta imaginație pe organizatorii ăștia, am aflat (sîc!) că la Casa de oaspeți a lu’ domnu’ primar se țin nunți. Adică, nu contează că ai în oraș cel mai mare festival din țară, contează să-ți iasă ție fondurile. Nu că ar fi prima dată când Week-endul e doar pentru unii… Într-o altă seară de poveste nu oricare contribuabil putea intra în parcarea de lângă 7 noiembrie. Explicația jandarmului: “Are domnu’ Florea chef!”. No comment și revenim la Felsziget. Umblă vorba prin târg că, deși organizatorii au anunțat că se riscă și mai țin o dată festivalul aici, poate-poate, Florea nu prea vrea. Cum mai sunt trei ani până la alegeri, edilul șef nu mizează pe tineri. Încă. Și le pune bețe în roate celor care vor complexul pentru cinci zile la anul. Domnu’ Florea, bănuiesc că vă aduceți aminte de acele patru zile pe an când cei din orașul dvs. natal, Brașov, închid 2 importante artere din centru pentru Cerb. Și o dată nu a comentat cineva… C-așa-i românul… Dacă vine cineva și îi organizează în oraș un festival mare cât Transilvania și îți cere un minim de ajutor nu zici mersi, ci îi dai un șut în fund. Poate ajunge festivalul până la Cluj.
