Fostul șef al celulei Intelligence din Irak, Ioan Mihuț, se destăinuie Ziarului de Mureș.
“Să lase Serviciile să lucreze!”
Poveștile lui Ioan Mihuț sunt halucinante. În vremea când era ofițer în cadrul Direcției Generale de Informații a Armatei, a primit misiunea de a conduce celula Intelligence a soldaților români aflați pe frontul din Irak. Despre munca lui de acolo nu-i prea place să vorbească. Mai bine-zis nu are voie să spună foarte multe. “Am avut multe realizări! Am diplome de merit primite de la colegii americani. Informațiile furnizate de noi au salvat vieți omenești, dar cred că ofițerii de informații trebuie să moară ca niște eroi necunoscuți”, ne-a spus Mihuț. A fost trecut în rezervă în urmă cu câțiva ani și în prezent se ocupă de o afacere și s-a implicat chiar în politică. Este vicepreședintele PDL Mureș. A acceptat însă să vorbească cu Ziarul de Mureș despre situația actuală din serviciile secrete românești. Bineînțeles că răspunsurile au fost extrem de calculate, nu prea concrete, pentru că Mihuț, lucrând în sectorul de elită al informațiilor, cele militare externe, unde suntem lăudați chiar de NATO, nu pleacă urechea la “mărunțișurile” care zguduie azi serviciile secrete românești. Ne-a promis însă că în numărul viitor al Ziarului ne va derula câteva amintiri, aventuri, de pe frontul din Irak.
Reporter: Care este valoarea politică a fiecărui serviciu secret luat în parte?
Ioan Mihuț: Se poate vorbi de o valoare politică atâta timp cât cele două componente susțin principii și exercită acțiuni cu finalitate pozitivă, economică, culturală și de siguranță. Concret, informațiile vor trebui să vină în sprijinul politicilor economice de stat și private. Există o ușoară teamă în rândul oamenilor de succes în afaceri că nu sunt sprijiniți ci dimpotrivă presați, controlați, ori acum simt nevoia mai mult ca oricând, în contextul crizei, să fie ajutați de politicieni sau de serviciile secrete.
Rep.: Dincolo de aparențele publice, cât de tare sar calul serviciile de informații?
I.M.: Nu vreau să cred că se sare calul. Poate e nevoie de un nou suflu, de altă mentalitate, de ofițeri de informații care să-și asume riscuri, responsabilități. Iar apoi putem să-i comparăm cu bunicii noștri care nu au renunțat la credință sau la bucățica de pământ cu riscul de a fi aruncați în infern!”
Rep.: Scandalul Vulpii de la “Doi ș’un sfert” a produs mișcări și în alte servicii. A plecat, discret, și șeful DGIA…
I.M.: Pentru DGIA poate
nu-i rău, rămâne “un erou anonim”, finuț și discret. Ar fi neplăcut să avem totuși servicii penetrate, neconduse sau nelăsate să-și îndeplinească misiunile. Dacă unii pleacă, sau alții vin nu e un capăt de țară, numai să vină cine merită. Pentru mine personal
exemplul Săftoiu este unul de neprofesionalism. Iar “Vulpea”, Virgil Ardelean, are ocazia acum să spună tot ce vrea, tot ce nu putea până acum.”
Rep.: Care este ordinea puterii nevăzute a serviciilor secrete?
I.M.: “Nu putem vorbi de o ierarhie pe o anumită scară. Fiecare serviciu are sarcini clare pe spații și pe acțiuni. Totul e să nu se calce pe picioare unii pe alții iar alții să profite.”
Rep.: E mare vânzoleală acum. Mișcări de trupe la DGIPI, DGIA, STS, SRI, SIE. Se pregătesc de prezidențiale sau e parte din reformă?
I.M.: România va trebui să fie un puternic exportator de securitate. Resursa umană din domeniul militar și al serviciilor îi permite lucrul acesta și cei la care mă refer se bucură de un feedback pozitiv. Întrebarea dvs. are conotații particulare, nu sunt semnificative, nu pot fi extrapolate. Primordial este interesul României și al aliaților săi. Așa cum militarii rămași prezenți în teatre de operațiuni au impus
respect tuturor, tot așa diplomația românească și toți cei care ies din țară vor trebui să facă cinste României.”
Rep.: Noua Constituție va trebui să prevadă o nouă concepție pentru serviciile speciale…
I.M.: Avem nevoie de o legislație unitară, care să dea o mai mare putere juridică luptei contra terorismului pentru a se asigura României securitatea și stabilitatea economică atât de necesare.
A consemnat Alin BOLBOS
