Incursiune în lumea apelor minerale

Pe drumul apei minerale, un drum care străbate arcul vulcanic al Carpaților am asistat la mărirea și decăderea unor imperii. Grija față de resursele naturale, care la un moment dat s-ar putea să se epuizeze, este evidentă în absolut fiecare loc în care ne-am oprit. Dar piața apei minerale este în continuă creștere. În anul 1990 se consumau în România aproximativ 800 de milioane de litri de apă minerală anual. Acum se consumă 1.300. de milioane de litri. Asta înseamnă 15 litri de apă minerală pe cap de locuitor anual, adică cu 25% mai puțin față de Occident. Cum vom avea grijă de apa noastră, de puritatea ei, pentru ca și generațiile viitoare să aibă privilegiul de a consuma aceeași apă ca și noi azi, rămâne de văzut. Dacă aceste zone, relativ neindustrializate, își vor păstra puritatea, mai avem o șansă.

Apa minerală pură, cea pe care o bem cu atâta plăcere țâșnește din peste 1500 de izvoare, din stânca fostelor zone vulcanice ale Carpaților Orientali din județele Mureș, Harghita și Covasna. Porniți pe drumul apei minerale, din dorința de a afla cât mai multe despre calitățile și proprietățile ei curative, am aflat mai întâi de toate că în jurul apei minerale s-a construit o afacere profitabilă. Potrivit surselor Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), producția de apă minerală s-a ridicat în 2005 la peste 1.100 milioane de litri, de circa cinci ori mai mare față de anul 1991, an în care producția a fost de 205 milioane litri. SNAM administrează prin concesiune cinci perimetre de explorare și 32 perimetre de exploatare a apei minerale și are relații de parteneriat cu 28 de societăți de îmbuteliere printre care Bibco, Kraiten în Harghita, Perla Covasnei, Perla Harghitei, Romaqua Group și altele precum și cu 12 societăți de turism balnear. Printre mărcile surselor de apă minerală înregistrate de SNAM se numără Borsec, Covasna, Certeze, Domogled – Băile Herculane, Dorna Candreni, Iași Copou, Iași Nicolina, Malnaș Băi, Poiana Negri, Poiana Vinului, Rieni, Tușnad etc. Apa minerală din Stânceni…… Este o apă minerală de masă, carbogazoasă, care conține foarte mult fier, de altfel un element vital bunei funcționări a organismului. În special cei care suferă de boli digestive se îndreaptă spre consumul de apă minerală de Stânceni. Dar pentru că aspectul comercial o impune, apa este prelucrată prin filtrare și bioxidul de carbon recuperat este reimpregnat la 3,5 atmosfere. După o perioadă în care apa de Stânceni a cunoscut un regres în ceea ce privește consumul, în ultimul timp cererea a crescut. În sezon se îmbuteliază 1.500.000 de litri de apă minerală pe lună. …și apele minerale de Borsec. La “doar o aruncătură de băț” mai încolo, stațiunea Borsec, pe vremuri o perlă a turismului balneoclimateric românesc, își păstrează în continuare renumele datorat apelor minerale. Într-un clasament al vânzărilor de apă minerală românească pe piața internă, conform SAMIM, Borsec este lider de piață cu 25% din vânzările totale. Apa minerală provenită din izvoarele subterane ale Borsecului este o apă minerală natural carbogazoasă, prezintă o stabilitate chimică deosebită, cota dintre magneziu și calciu păstrându-se în aceleași proporții ideale ca în anul 1820, când într-o monografie a zonei erau descrise compoziția și proprietățile apei curative din Borsec.

O altfel de perlă drumul dintre Borsec spre Sâncrăieni, locul unde Perla Harghitei pornește spre lume, ne-am continuat documentarea. Din totalul de peste 1500 de surse de apă minerală existente în țară, un studiu documentat asupra calității și proprietăților lor s-a făcut doar la 30% din ele. Din acest procent, 17% se îmbuteliază. Cealaltă parte a apei, se regenerează. Sau așa ar trebui să fie… În comuna Joseni dăm de o mică făbricuță de îmbuteliat apa minerală, a cărei patron se supără foarte tare când ne arătăm interesați de apa pe care el o îmbuteliază.

Izvorul de la Capul Corbului, căutat din 1953. Izvorul de la Capul Corbului, un loc celebru al zonei este căutat din 1953 până azi, de oameni care spun că s-au vindecat de dispepsii de litiază renală, de afecțiuni ale tractului urinar consumând regulat această apă. În județul Harghita sunt peste o mie de izvoare de apă minerală sulfuroasă, calcaroasă, sau feroasă, care așteaptă să fie folosite de cei care au nevoie de ele. Ne permitem să ne gândim la proprietățile benefice ale apei minerale “medicinale” pentru că suntem pregătiți pentru anul 2007. După ce am băut un pahar de apă minerală Perla Harghitei, am ajuns la părerea specialiștilor care spun că s-ar putea ca Perla Harghitei să fie cea mai echilibrată apă minerală din România. Și Biborțeni are loc pe piață. Despre Biborțeni nu am mai auzit de multă vreme nimic. Asta în primul rând pentru că de pe piața mureșeană aproape a dispărut, pentru că a avut o perioadă de regres, dar și pentru că mai nou din anul 2005 de când au fost preluați de Sigmus Distribution București, se numește Bibco. Apa minerală Biborțeni a fost atestată documentar în anul 1871, iar din 1880 a început valorificarea acestor resurse. Apa are un conținut de mineralizare mediu de calciu și magneziu, esențiale pentru organism, în raport de 2,5/1, raport optim pentru metabolismul uman. Nu are efecte secundare în cazul unui consum îndelungat.

Sandu TUDOR