Fundatia Rockeffeler, interesata de studiile sangvine din Transilvania?

Peste 18.000 de mii probe de sânge recoltate din Transilvania. Mai precis, din fostele judete Ciuc, Odorhei, Trei Scaune si Mures. Grupul tinta: români, secui, maghiari, germani, dar si alte etnii. Un studiu de foarte mare amploare – dar foarte putin cunoscut atunci ca si azi – desfasurat în urma cu mai bine de 70 de ani. Nu a fost singurul. Toate aceste cercetari, inclusiv studiul amintit anterior, sustinut în parte cu fonduri din surse guvernamentale române, dar si particulare….inclusiv de la Fundatie Rockefeller.

Aceeasi fundatie care avea sa sustina mai târziu studii destul de comentate, precum cel vizând controlul populatiei prin planificare familiala, privind originea raselor, dar si a altor experimente si studii…Aceeasi fundatie care se numara printre cele care sustin astazi cercetarile atât de disputate ce vizeaza implantul de microcipuri la om. Dar de ce acest interes, acum peste 70 de ani, al acestei fundatii fata de cercetarile din Transilvania? 

Petre Râmneantu, autor al unui studiu interesant…
Gratie unui om de bine, în urma cu circa o luna, mi-au parvenit concluziile unui interesant studiu intitulat â€Reactia de izoglutinare la românii din Secuimeâ€. Studiul, elaborat în perioada interbelica, îl are ca autor pe dr. Petre Râmneantu, fost profesor universitar, de la a carui disparitie, se împlinesc 30 de ani. Discipol al remarcabilului universitar clujean Iuliu Moldovan, despre care vom aminti câte ceva în rândurile urmatoare, Râmneantu nu s-a ridicat însa la nivelul mentorului sau, dar i-a fost un adept fidel si – înainte de toate – a fost un om de teren, harnic, tenace, bun organizator, metodic si disciplinat. Aflat în fruntea unui colectiv de cercetare format din mai multi medici, Râmneantu, a condus timp de câtiva ani, începând cu 1934, echipe de studenti clujeni (medicinisti), cu care vara, a cutreierat localitati din Transilvania, prelevând mostre de sânge de la diverse grupe de populatie. Scopul? Întocmirea – pe baza metodei matematico-statistice – a unei analize complexe privind determinarea originii etnice a acestor populatii, dar si a unor similitudini sangvine, stiindu-se faptul ca în decursul veacurilor de convietuire comuna, etniile minoritare se încrucisasera între ele, dar mai ales cu populatia majoritara, respectiv românii. De ce un asemenea studiu? De ce atunci?
     
Totul a început la Târgu-Mures
Veche de mai bine de o mie de ani. O problema sensibila si mereu actuala. În egala masura pentru români si maghiari, Transilvania ramâne peste timp o â€rana deschisa si necauterizataâ€, sursa de permanenta suspiciune reciproca, dar mai ales de disputa etnica…O disputa întretinuta artificial, dar mai ales un subiect de campanie politica cu care s-au putut întotdeauna manipula sentimente si atitudini, dar mai ales voturi. Manifestarilor iredentiste si nationalist-sovine, venite dinspre Ungaria în perioada interbelica, manifestari care riscau sa contamineze populatia maghiara si pe cea secuiasca din România, românii au încercat – ca pe lânga argumentele istorice irefutabile – sa foloseasca si argumente…biologice. Aflat la Târgu-Mures, în 1934, la o reuniune a ASTREI al carei presedinte era atunci, prof. univ. dr. Iuliu Moldovan a cerut demararea unor cercetari medicale de amploare privind studiul sângelui, cercetari care în opinia sa ar fi putut sa reprezinte o reala importanta în determinarea originii etnice. Întemeietor de scoala medicala româneasca, profesorul Moldovan facuse studii la Praga si Viena, fiind specializat în epidemiologie si medicina preventiva. Ca medic, debutase în profesie în armata austro-ungara, iar dupa Primul Razboi Mondial devenise o personalitate cunoscuta, atât în plan profesional, cât si în plan politic. Intrase initial în P.N.t si facuse cariera politica ocupând diverse functii ministeriale, inclusiv în timpul Frontului Renasterii Nationale. În 1947, a fost arestat de comunisti, a facut câtiva ani de închisoare la Sighet, dar dupa eliberare a fost reabilitat si recuperat profesional. Adept al eugeniei ca teorie, Iuliu Moldovan a fost cel la ale carui demersuri si insistente a fost creat Institutul de Igiena si Sanatate Publica din Cluj ce-i poarta astazi numele. Teoriile sale medicale bazate pe studiul atent al sângelui, au fost cele care, în perioada interbelica, mobilizasera oameni si dusesera la crearea unei adevarate scoli medicale clujene, dar care se încadrau într-un trend anume, unul destul de contestat, si care fusese initiat de germani, cei care aveau sa împinga atunci aceste cercetari medicale dincolo de orice limite etice.             

Concluziile dr. Râmneantu despre românii secuizati:  românii le-au dat sângele, în schimbul limbii maghiareâ€
â€Aceasta masurare biologica si matematica, avea sa concluzioneze câtiva ani mai târziu dr. Râmneantu, dupa încheierea cercetarii si a studiului atent al probelor de sânge prelevate în Ardeal, este rezultanta unui numar de analize fara precedent de mare în întreaga literatura si ne dovedeste fara putinta de contestare ca originea etnica a locuitorilor numiti azi secui, este identica cu a românilor.†Tot el mai spunea ca  sângele este izvorul real, poate chiar unic care a ramas nemodificat de intemperiile vremurilor…†Pe baza cercetarii probelor prelevate, profesorul Râmneantu mai sustinea ca â€Sasii din Ardeal si svabii din Banat au aceeasi structura sangvina ca fratii lor din Germania…†sau ca â€La români, media indicelui sangvin este între 2,20-2,00…Originea etnica a românilor din SE Transilvaniei este identica cu a românilor moti, cu a românilor din Transilvania în general si a românilor din Vechiul Regat.†Printre alte concluzii trase de profesorul Râmneantu, una deosebit de interesanta se refera la secui. â€Secuii din judetele Ciuc, Odorhei, Trei Scaune si Mures, afirma Râmneantu, au acelasi indice biologic, neexistând diferente însemnate între indicii lor….Indicele lor este de 2,11, identic cu al românilor din SE Transilvaniei si ceva mai scazut decât al românilor în general…Usoara influenta uralo-altaica în compozitia sangvina a românilor secuizati, ne face dovada din punct de vedere demografic, ca secuii au venit în numar foarte mic si ca în cele mai mlte localitati au venit probabil numai barbati care, de la primele generatii, au fost absorbiti în masa românilor care le-au dat sângele, în schimbul limbii maghiare…†    

JUDETE DIN CARE S-AU PRELEVAT PROBE DE SÂNGE: CIUC MURES    ODORHEI TREI SCAUNE
LOCALITATI: Voslobeni, Lazarea, Gherciu, Sânsimion Sabed, Subcetate, Magherani, Ideciul de Jos, Ideciul de Sus, Deleni, Miercurea Niraj, Cozma Feleag, Filiasi, Lupeni, Corund, Jimbor, Meresti, Ocland, Lueta, Zetea, Cusmed, Siclod Arcus, Haghig, Aita Mare, Dalnic, Reci, Bretcu, Estelnic, Turia, Micfalau, Zagon
NUMAR TOTAL DE PERSOANE: 3.705 (din care, 574 de români, 3.026 de secui, 105 alte etnii)  3.090 (din care, 1.240 români, 1.444 secui, 292 germani, 114 alte etnii) 5.774 (din care, 516 români, 5.074 secui, 184 alte etnii) 5.866 (din care 1.527 de români, 4.187 de secui, 152 alte etnii)
 
În opinia cercetatorului clujean, Lucian Butaru, contemporan cu noi, autor al lucrarii â€Rasism românesc†– titlu pe care eu personal îl consider neinspirat, desi lucrarea, pe fond, mi se pare bine argumentata si elaborata – Iuliu Moldovan a fost  un specialist binevoitor, contaminat de prejudecatile vremii, pe care dorea sa le cearna prin sita geneticii…†Domnia sa nu-i face un portret binevoitor nici lui Râmneantu, despre care declara ca era îngrijorat ca 23,3 % dintre barbatii români din Transilvania se casatoreau cu femei maghiare, iar acestea, spune Butaru citându-l pe Râmneantu, â€executa un adevarat rapt din neamul românesc.â€
  
Unde sunt totusi probele recoltate?
În lucrarea lui Lucian Butaru, pe care am consultat-o pe internet, unde este dealtfel redata integral, nu am gasit nimic referitor la datele pe care le-am publicat succint, mai sus, din cuprinsul studiului pe care îl primisem. Am gasit în schimb informatii interesante despre interesul si generozitatea financiara a Fundatiei Rockefeller care privea cu mult interes cercetarile medicale ale profesorilor clujeni din perioada interbelica. Gratie acestui sprijin, a putut sa apara ani buni, publicatia lunara â€Buletin eugenic si biopoliticâ€, si care probabil se afla la Biblioteca Universitara din Cluj-Napoca. Acolo ar putea fi inclus, redat în extenso, si studiul profesorului Râmneantu realizat în perioada interbelica. Nu am putut afla nici unde ar putea fi depozitate – asta  daca mai exista – probele de sânge prelevate în Transilvania si care au stat la baza elaborarii studiului anterior mentionat. Dupa unele informatii, neverificate, acestea ar fi fost distruse de armata hortysta în retragere, dupa altele ar fi fost pur si simplu ridicate de sovietici si transportate în URSS. Cea de-a doua ipoteza mai ales, mi se pare greu de crezut. Dincolo de anumite prejudecati, firesti pâna la un anumit punct, nu putem însa sa nu remarc mobilizarea extraordinara pentru demonstrarea unei idei. Idee care azi, privita mult mai detasat, ar putea reprezenta un argument de detensionare în relatiile româno-maghiare. În definitiv, ceea ce ramâne – dincolo de interpretarea mai mult sau mai putin politica – este fondul stiintific al unei idei sustinute cu argumente greu de contestat.