Giurgiu Nicolae, omul care vinde zilnic 7.500 de kg de pâine feliata

Giurgiu Nicolae este unul dintre cei mai cunoscuti producatori de panificatie din zona Reghinului, administratorul firmei “SC Giurgiupan Prod SRL” de pe strada Muncitorilor nr. 11 si care dupa 13 ani de experienta în domeniu poate sa dea sfaturi celor care vor o reteta a succesului. În ultimii doi ani a investit 4 miliarde si jumatate pentru extinderea afacerii, construirea unei noi brutarii si dotarea cu utilaje de ultima generatie a acesteia la standarde europene. Astazi afacerea lui Giurgiu se întinde pe o suprafata de 7.000 mp care functioneaza cu 36 de angajati si 80 de puncte de distribuire a marfii în zona Reghinului, omul de afaceri având si un magazin propriu în Beica de Jos si un magazin de cereale, cifra de afaceri a firmei pe anul trecut fiind de 1,66 milioane lei.

Povestea succesului: urmeaza-ti visele oriunde te-ar duce

Giurgiu Nicolae s-a nascut în Sincai si s-a casatorit în 1973 cu Maria, din relatia lor s-au nascut trei copii, doi baieti si o fata, casatoriti la rândul lor, astazi omul de afaceri fiind si bunic cu sapte nepoti.

Din 1991 Nicolae Giurgiu a muncit în Faragau timp de patru ani iar dupa ce s-a calificat ca si brutar si-a deschis la Reghin prima brutarie în 1995. “Am început cu un cuptor de caramida cu care am lucrat trei ani, împreuna cu baietii si fiica mea. În 1996-1997 am întâmpinat cele mai mari greutati, a fost o criza mare de grâu. Atunci nu se acordau credite bancare cu sume mari… am fost nevoit sa aduc faina din Arad sa putem continua activitatea, a fost greu, pe când acum aducem materie prima din Deva, Cluj, Târgu-Mures, Sfântu-Gheorghe si Satu-Mare”, declara Giurgiu.

În 1998 a achizitionat un cuptor mai performant din Germania cu 90 de milioane de lei vechi, iar în 2004 a cumparat un teren în strada Muncitorilor sa îsi poata extinde activitatea. Omul de afaceri a investit în tehnologia procesarii pâinii aproximativ 120.000 de euro pentru dospitor, malaxor, cuptor, masina de feliat, masina de modelat, cernator si o masina de divizat, aduse din Italia.

O afacere de familie

Brutaria Giurgiu produce cinci sortimente de pâine cu gramaje care variaza de la 500 de grame la 1,2 kg si o medie generala de 7.000-7.500 de kg de pâine feliata la zi, cea mai cautata de reghineni fiind pâinea de 1 kg si pâinea neagra. Giurgiu Nicolae îsi petrece aproape tot timpul în firma deoarece în aceeasi locatie este amplasata si locuinta acestuia, unde locuieste alaturi de sotie. Giurgiu regreta ca nu are mai mult timp liber, ultimul concediu în care a fost plecat cu sotia a fost în urma cu trei ani, o saptamâna la Baile Felix.

Fabrica de pâine este o afacere de familie pentru cei din neamul Giurgiu. “Fiii mei muncesc aici, sunt brutari, distribuitori si soferi, ginerele meu merciolog, fata si nurorile contabile iar sotia este asociata mea”, spune întreprinzatorul. În cei 13 ani de evolutie cu urcusuri si coborâsuri, Giurgiu a învatat ca pentru a reusi sa te mentii în topul preferintelor cetatenilor trebuie sa produci pâine de calitate. “Ce e ieftin e scump si ce e scump e bun, ma refer la o faina buna de calitate, daca e scumpa iese o pâine de calitate, daca cumperi faina ieftina pâinea va fi foarte slaba calitativ si atunci pierzi clientii”, spune Giurgiu Nicolae. “În urma cu 13 ani existau noua-zece brutarii în Reghin, pe când azi numarul lor s-a dublat”, explica omul de afaceri care spune ca exista loc pentru fiecare, dar în timp ramân pe piata doar profesionistii.

Nemultumit de legislatie

În 2007 omul de afaceri spune ca la fabrica lui s-au calificat 13 brutari, iar în 2008 înca 12, dar foarte putini sunt recunoscatori. “Majoritatea pleaca dupa ce învata aceasta meserie si apoi se întorc cu coada între picioare sa îi primesc înapoi pentru ca nu-s câinii cu colacii în coada în strainatate”, explica Giurgiu. Singurul regret profesional e ca nu a construit o brutarie mai mare cum a vazut în Italia si Germania si spera sa mai achizitioneze în timp utilaje si mai performante iar cel mai mult spera sa se schimbe legislatia si sa primeasca si producatorii din industria panificatiei fonduri europene nerambursabile pentru ca au fost defavorizati în comparatie cu alti producatori autohtoni.

Robert MATEI