Fără bovine în metropolă

Stațiunea de cercetare din Sângeorgiu de Mureș trebuie strămutată

Guvernul Tăriceanu încearcă să ia terenurile instituțiilor de cercetare din agricultură / Acestea încurcă dezvoltarea zonelor metropolitane / Imobiliarii își freacă bucuroși mâinile / Dacă inițiativa va deveni lege, 500 de hectare de teren de lângă Târgu Mureș vor fi eliberate / Valoarea suprafeței depășește / 100 de milioane de euro / Dezvoltarea bate cercetarea, în inima premierului

La final de mandat, cabinetul Tăriceanu încearcă să profite la maximum de avantajul guvernării și pregăteste terenul pentru ceea ce ar putea să fie cea mai reusită afacere a acestui mandat. Motivând că urmărește să nu afecteze proiectele de dezvoltare metropolitană din România, Guvernul a început procedurile premergătoare promovării unui act normativ prin care să mute institutele și stațiunile de cercetare agricole din intravilanul marilor orase pe amplasamente situate în extravilan. În această situație sunt câteva zeci de institute și stațiuni de cercetare agricolă, care stau pe terenuri cu suprafețe de aproape 10.000 de hectare și care valorează aproximativ 70 de miliarde de euro. În județul Mureș, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Bovine ar urma să fie strămutată de pe un teren de aproximativ 500 de hectare, cu o valoare de piață de peste 100 de mi­lioane de euro. Unde? Când? Nimeni nu știe.

La mijlocul lunii septembrie, dinspre Palatul Victoria a pornit către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) o adresă, semnată de consilierul de stat Daniel Iliescu, prin care i se reamintea ministrului Dacian Cioloș că trebuie să prezinte cât mai curând un raport privind reorganizarea unităților de cercetare în agricultură din jurul oraselor. Ministrul a dat curs notei si a trimis-o mai departe, spre rezolvare, secretarului de stat Gheorghe Albu, care este rugat să se ocupe personal de elaborarea notei, subliniind că lucrarea trebuie să cuprindă condițiile în care se poate face strămutarea unor stațiuni din jurul oraselor, prin schimburi de teren cu Agenția Domeniilor Statului (ADS). Mai departe, Albu a cerut Academiei de Stiințe Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești“ (ASAS), forul responsabil de cercetarea agricolă româ­nească, să definitiveze un raport pe acest subiect. Cum este și normal, conducerea ASAS a trimis o circulară către toate unitățile subordonate în care a solicitat ca, până pe 25 septembrie, să primească date cu privire la condițiile în care se poate strămuta unitatea de cercetare, precum și o evaluare a costurilor financiare, sociale si de timp ale acestei operațiuni. La vremea respectivă, unul dintre consilierii de stat ai premierului, Daniel Iliescu, a recunoscut că inițiativa îi aparține lui Tăriceanu și că acesta consideră că nu este normal ca în interiorul orașelor să existe suprafețe atât de mari de teren neutilizate pentru dezvoltarea urbelor. Iliescu a mai spus atunci că scopul strămutării acestor instituții nu înseamnă neapărat deschiderea ușilor pentru dezvoltatorii imobiliari dar, cu siguranță, vor exista și astfel de situații. El a precizat că unele dintre aceste stațiuni de cercetări au patrimonii prea generoase pentru câtă cercetare fac și la un moment dat chiar nu-și justifică existența. La vederea circularei mai sus pomenite, șefii stațiunilor de cercetare au reacționat diferit. Unii s-au grăbit să răspundă, alții nu au dat atenție solicitării, dar toți sunt de acord că e vorba de o idee năstrușnică a premierului, cu bătaie lungă și afaceri grele pe piața imobiliară din următorii ani.

“Nu avem unde

să ne mutăm!”

Circulara de la ASAS a venit, așadar, și pe adresa Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Bovine din Sângiorgiu de Mureș, condusă de dr. ing. Ioan Oroian. “Având în vedere dispoziția Guvernului României, din 10 septembrie 2008, privind reorganizarea unităților de cercetare din agricultură, conducerile ASAS și ADS, au hotărât să se identifice posibile locații pentru reamplasarea unor terenuri administrate de către unele unitățile de cercetare din jurul marilor orașe. Propunerile de realizare a acestei dispoziții se vor face de către directorul unității de cercetare și șeful biroului județean ADS de rentă viageră și agricolă și vor fi transmise la ADS și ASAS, cel mai târziu la data de 15 octombrie 2008”, așa a arată circulara primită de Oroian. După o scurtă consultare cu ADS, Oroian a trimis către ASAS răspunsul ferm că nu a reușit să găsească “locații corespunzătoare, pe raza județului Mureș”. Încă n-a primit nimic înapoi. “ADS Mureș nu are teren, practic tot terenul este pus în posesie, și cine să-ți dea acum 500 de hectare? Ei ar fi trebuit să pună la dispoziție acest teren. Din câte mi-am dat seama, cred că tot acest caz a rămas în suspans. Deoarece acum în perioada alegerilor, și după, încă nu se știe cine formează Guvernul, sau cine va fi prim ministru. Eu după câte știu, ministrul Agriculturii actual nu a fost de acord cu această propunere. Într-un fel, eu așa judecând, mi-ar conveni dacă s-ar găsi o suprafață la o distanță rezonabilă, să vină cineva acuma, să dea bani să faci un proiect pentru investiții, și s-ar face totul nou. Din punct de vedere financiar, ar implica sume foarte mari. Noi nu am fost în stare să susținem unitățile pe care le avem, multe dintre ele fiind în paragină”, a declarat pentru ZIARUL de Mureș directorul Oroian.

“Sigur că

oamenii au interese”

“Performanțe poți să ceri de la cineva, doar dacă i-ai asigurat condiții. Eu fac această muncă de administrație din 1990. Este această lege, 290, din 2002, iar acum a fost elaborată o altă lege,. pentru modificarea legii anterioare, care a trecut prin Parlament. Această lege, acum doi ani, a trecut de Comisia de Agricultură, din Camera Deputaților, dar pe urmă s-a împotmolit în Comisia de Învățământ. În acest an, acum două, trei luni de zile, a trecut de comisia respectivă și a fost dezbătută în Parlament. A trecut și de Parlament, a ajuns la Președinție pentru promulgare, și președintele a returnat-o, deoarece nu-i convenea un articol care se referea la terenuri. Acel articol, sune că, terenurile care rămân la aceste unități de cercetare, să nu mai facă obiectul retrocedărilor, fapt ce nu i-a convenit președintelui”, povestește Oroian. “Conform legii vechi, noi suntem extrabugetari și nu primim bani de la buget. Noi din ce trăim acuma, trăim din subvențiile pe animale, care le ia orice om de rând, precum și din proiectele de cercetare. Dar aceste proiecte sunt câștigate în baza unor competiții, noi practic facem o prestare de servicii. Prin noua lege, care s-a împotmolit din cauza acelui articol referitor la terenuri, sperăm sa să fie mai bine, dar e stringentă problema terenului. Se vrea ca aceste terenuri să fie la dispoziția Prefecturii și a Comisiei de fond funciar? Hai să le batem în cuie aceste terenuri, și așa din o sută și ceva de mii de hectare, cât erau acum zece ani, ne-au rămas doar vreo 30-40 de mii de hectare. Nu mai putem să reducem din ele. Articolul trebuie dezbătut din nou în Camera Deputaților”, susține directorul stațiunii mureșene. “Terenurile care le avem reprezintă su­pra­față indispensabilă, și nu ne putem lipsi de ele. Odată ar trebui clarificată problema fondului funciar, să știm exact ce suprafață rămâne, și ar fi ideal să rămână cea din prezent. Această idee privitoare la relocarea terenurilor a plecat de la Guvern. După câte mi s-a spus și mie, la București, au fost unii care au candidat în zona Ilfov, și acolo sigur că oamenii au anumite interese. Acolo, pe o platformă sunt 5, 6 unități de cercetare, institute de profil, care sunt amplasate acolo din anii 60. Sigur că terenul acolo are altă valoare, și atunci nu se putea pune problema transmutării doar acolo, ci să transmutăm totul, la nivel național. Mai întâi trebuie să găsești o locație, pe urmă îți trebuie bani de investiții. Cine va aloca acești bani? Cred că această problemă a rămas în suspans, deoarece au venit acum și alegerile. Depinde cine va fi prim ministru și ministrul agriculturii”, a declarat Oroian.

Alin ZAHARIE

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Bovine Târgu Mureș are 500 de hectare de teren, o parte fiind pe raza Sângeorgiului, 300 de hectare, iar 200 de hectare, pe raza comunei Ernei. Valoarea de piață a suprafeței din Sângeorgiu trece de 60 de milioane de euro, dacă punem un preț minimal de 20 euro/mp, iar a celui din Ernei depășește 30 de milioane de euro, la un preț aproximativ de 15 euro/mp (date legate de prețuri am găsit pe site-urile câtorva agenții imobiliare din Mureș). Specialiștii știu însă că aceste prețuri vor merge mult în sus, grație dezvoltării continue a zonelor respective.

La ora actuală la nivel național există 18 institute de cercetare, iar în cadrul acestor institute funcționează 44 de stațiuni. Potrivit informațiilor noastre, 11 dintre aceste stațiuni de cercetare vor fi trecute la învățământul superior, iar 4 unități vor fuziona cu altele mai profitabile. Un număr de alte 11 unități vor fi reorganizate în societăți comerciale, cu capital de stat, dacă nu cumva câteva vor fi desființate, funcție de productivitate. La nivelul Mureșului la această categorie intră Pomicola Târgu Mureș, care va fi transformată curând în societate comercială.