Hezbollah contra Americii
Gruparea islamica Hezbollah
se confrunta cu cea mai mare provocare din istoria ei de 18 ani. Integristii
islamici din sudul Libanului, care au luptat pana in 2000 impotriva ocupatiei
israeliene, au devenit principala tinta a razboiului lui George Bush impotriva
terorismului, dupa ce America a lichidat taberele de antrenament al-Qaeda din
Afganistan si l-au indepartat de la putere pe Saddam Hussein.
Hezbollah
figureaza de la mijlocul anilor 1980 pe “lista neagra” a organizatiilor
teroriste, intocmita de SUA. In acea perioada, siitii libanezi au efectuat o
serie de atacuri devastatoare impotriva unor tinte occidentale din capitala
libaneza.
Peste 300 de persoane au murit in urma unui atac sinucigas asupra
ambasadei SUA, in 1983, si a detonarii unui camion incarcat cu explozibili,
langa cazarmile cu soldati americani de pe aeroportul din Beirut. Hezbollah a
mai fost implicat in deturnarea a doua avioane in 1985, in rapirea unor
occidentali la Beirut, la sfarsitul anilor 1980, si in doua atacuri cu bomba
impotriva unor tinte evreiesti din Buenos Aires, in 1992 si 1994.
Totusi, in
acest moment, singurele tari care clasifica Hezbollah-ul drept organizatie
terorista sunt SUA, Israel si Canada. Guvernul canadian a facut acest lucru abia
pe 11 decembrie 2002, in urma unor presiuni puternice venite din partea
lobby-urilor pro-israeliene.
Istoria Hezbollah
Gruparea siita
libaneza a fost infiintata in 1985, ca reactie la ocuparea de catre Israel a
sudului Libanului. In acel an, Hezbollah a publicat o “Scrisoare deschisa”, in
care a chemat la distrugerea statului evreu. De atunci, liderii gruparii au
ramas dedicati acestui scop. Hezbollah a ajutat intifada palestiniana, a facut
contrabanda de arme, a antrenat lupatori sinucigasi si a initiat virulente
emisiuni de propaganda antievreiasca, pe posturile de radio si televiziune
proprii.
In plus, gruparea siita a dus o lupta de gherila sangeroasa in sudul
Libanului, soldata cu sute de morti in randurile trupelor israeliene, fapt ce a
determinat retragerea acestora, in mai 2000. In prezent, Hezbollah functioneaza
ca partid politic in Parlamentul libanez, si are o aripa militara, numita
Rezistenta Islamica.
Prezenta luptatorilor Hezbollah in sudul Libanului, in
numar de aproximativ 5000, este sustinuta puternic de Siria, tara cu care
gruparea siita are o relatie strategica, reciproc avantajoasa. De altfel,
prioritatea geopolitica a ambelor parti ramane infrangerea
Israelului.
Hezbollah si Siria
Relatiile gruparii Hezbollah cu
regimul de la Damasc s-au intarit dupa ce Bashar al-Assad, fiul lui Haffez
al-Assad, a devenit presedinte al Siriei, in iulie 2000.
Hezbollah considera
vital sprijinul sirian, pentru a-si mentine prezenta in sudul Libanului, in
ciuda retragerii armatei evreiesti din aceasta zona, in mai 2000.
La randul
lor, sirienii se folosesc de gruparea islamista pentru a face presiuni impotriva
Israelului. Din octombrie 2000, frontiera libanezo-isreliana a devenit un loc
extrem de tensionat. In acea luna, Hezbollah a lansat campania de eliberare a
Fermelor Shebaa, o zona muntoasa de 25 de kilometri patrati aflata la sud-est de
Inaltimile Golan, ocupate de Israel, din 1967. Bombardarea cu mortiere a
avanposturilor armatei israeliene din aceasta zona este frecventa. De altfel,
fermele Shebaa sunt privite drept scanteia care ar putea declansa un potential
razboi intre Siria si Israel. Hezbollah poseda un arsenal formidabil, mare parte
din el fiind ascuns in locatii secrete din sudul Libanului. Luptatorii islamici
au construit 25 de posturi de observatie la granite si numeroase bunkere
subterane.
Israel sustine ca din arsenalul Hezbollah fac parte rachete
iraniene cu raza lunga de actiune, capabile sa loveasca tinte din interiorul
statului evreu.
Forta ONU de mentinere a pacii din Liban (UNIFIL) afirma ca
nu exista nici o dovada privind existenta acestor arme, dar a confirmat prezenta
unei mari cantitati de rachete Katiusa de 107 si 122 milimetri, mortiere de 120
mm, tunuri antiaeriene de 57 mm, rachete antitanc Sagger si TOW.
Presiuni
diplomatice
Dincolo de pretextul razboiului impotriva terorismului,
intentia Statelor Unite de a distruge Hezbollahul este legata si de lansarea
calendarului privind incheierea tratatului de pace dintre Israel si
palestinieni. Casa Alba considera ca Israelul, care are serioase rezerve asupra
planului, ar putea fi influentata sa-l accepte, daca amenintarea Hezbollah de la
frontiera nordica a statului evreu va fi indepartata.
Desi oficialii militari
israelieni au declarat in repetate randuri ca nu vor tolera la infinit prezenta
Hezbollah, americanii sunt constienti ca gruparea islamica a realizat o “balanta
a terorii “ la granita cu statul evreu.
Un atac al Israelului impotriva
Hezbollah ar fi foarte costisitor, atat din punct de vedere militar, cat si
diplomatic, in cazul in care campania din Liban ar deveni prea sangeroasa si
distructiva. In plus, cu Hezbollah-ul sprijinit de Siria, Israel nu poate
garanta ca un astfel de asalt ar neutraliza capacitatile militare ale
inamicului.
Cum solutia militara ramane o optiune riscanta, Washington-ul
incearca deocamdata sa submineze relatia strategica dintre Siria si Hezbollah,
aplicand presiuni diplomatice asupra Damascului.
Intr-o vizita facuta la
Damasc, pe 26 aprilie, congressmen-ul democrat Tom Lantos a cerut public Siriei
sa inceteze sprijinul acordat Hezbollah, sa-si retraga armata din Liban si sa
inceapa reforme interne. Lantos a mai indicat ca va cere Congresului sa faca
presiuni adupra Casei Albe, in vederea adoptarii unei linii mai dure fata de
Siria.
Asad a replicat, afirmand ca sprijinul fata de Hezbollah va disparea
numai dupa stabilirea unei paci regionale. Presedintele sirian a declarat ca
luptatorii Hezbollah se vor intoarce la viata civila numai dupa ce “cauzele care
au dus la rezistenta vor disparea. Atata vreme cat procesul de pace
israeliano-sirian va ramane blocat, Hezbollahului i se va permite sa-si mentina
prezenta militara in sudul Libanului.”
Stare de alertă
Liderul
spiritual al gruparii Hezbollah a fost mult mai transant. Seicul Nasrallah a
declarat ca: “Nu vom putea impiedica inamicul sa intre in teritoriile si orasele
noastre. Dar invazia lor va fi extrem de costisitoare. Evreii nu vor putea sa
stea pe acest pamant. Suntem hotarati sa luptam, avem in spate 20 de ani de
rezistenta si un tineret gata de sacrificiu, ca in Palestina. Suntem pregatiti
sa infruntam orice agresiune, israeliana sau americana.” Intr-un discurs rostit
pe 22 aprilie, seicul Nasrallah a mai spus: “In cazul unei agresiuni militare
impotriva Siriei din orice parte, arabii si musulmanii de pretutindeni trebuie
sa fie gata de lupta”. Data fiind forta legaturii dintre Siria si
Hezbollah-cimentata de prietenia personala dintre Asad si Nasrallah-este putin
probabil ca Damascul sa cedeze presiunii Washingtonului si sa inceteze sprijinul
acordat Hezbollah.
Inclinatia gruparii islamice spre o retorica strident
anti-americana, care s-ar putea intensifica pe masura ce America isi va indrepta
atentia spre Siria si Iran, va furniza argumente suplimentare strategilor de la
Washington, care sustin ca gruparea reprezinta o amenintare terorista serioasa
la adresa Americii. Din aceste motive, operatiunea de distrugere a Hezbollah
ramane doar o problema de timp…
Hezbollah se bucura de un larg
sprijin international, atat in randul siitilor libanezi, cat si in lumea araba.
Majoritatea resurselor gruparii provin din donatii oferite de oamenii de
afaceri din clasa mijlocie, care pretuiesc reputatia de onestitate a Hezbollah,
o calitate rara in politica libaneza.
Aceste donatii, la care se adauga
fonduri provenite din Iran si din propriile afaceri ale Hezbollah, contribuie la
mentinerea unei retele extinse de clinici, spitale, activitati de constructii,
posturi de radio si televiziune. Sumele varsate de Hezbollah in sectorul civil
depasesc cu mult cheltuielile militare.
