Hora din orasul viorilor

Cand vorbim de Reghin ne gandim automat la instrumente muzical. Orasul viorilor si-a capatat acest nume datorita fabricilor de instrumente care sunt unele dintre cele mai mari din tara si de ce nu, din lume. Nicolae Bâzgan, directorul fabricii de instrumente muzicale Hora S.A. ne-a marturisit ca firma pe care o conduce este cea mai mare din Europa. In 2007 firma reghineana a avut o cifra de afaceri de peste 5 milioane de euro. Desi este in competitie directa cu Gliga Companies SA Barzan ne-a destainut ca exista chiar si o colaborare cu acestia.

Reporter: Domnule Bâzgan ce înseamna Hora S.A. pentru dumneavoastra?

Nicolae Bâzgan: Înseamna pasiune, daruire si chiar sacrificii pentru ca aici mi-am sacrificat timpul meu liber si de multe ori familia pentru a ajunge la aceste performante si a mentine fabrica în viata timp de 42 de ani. Bineinteles nu vreau sa minimalizez contributia subaltenilor care au si ei un merit.

Rep.: Ce activitati desfasurati la Hora în 2007?

N.B.: Productia de instrumente muzicale din lemn cu corzi si arcus (viori, viole, violoncele, contrabasi), instrumente cu corzi ciupite(chitarele, mandolinele, mandola, balalaica), Bouzouki (instrument grecesc, dar în varianta irlandeza). Avem si instrumente de percutie cum ar fi xilofonul, metalofonul si mai avem clavecinul, o productie de vârf la 15.000 mii de euro bucata si naiuri.

Rep.: Pe ce loc va aflati în topul firmelor de renume din Europa?

N.B: Noi suntem ce-a mai mare fabrica de instrumente muzicale din Europa, facem peste 50.000 de mii de chitari pe an, peste 10.000 de viori si peste 2.500 de violoncele si contrabasi. Avem în jur de 300 de actionari la aceasta fabrica. Noi de la începutul existentei ne-am mentinut în topul peformantelor economice am fost o sectie de elita. De exemplu avem locul I la Industrie usoara pe anul 2000 si avem o Distinctie de Excelenta acordata de Camera de Comert, Industrie si Agricultura a Judetului Mures pentru ca cinci ani la rând ne-am clasat pe locul I. Dar stiti ce ma doare? Faptul ca înainte de 1989 oamenii pe lânga diplome mai erau stimulati cu premii si decoratii, iar acum pentru a primi o diploma trebuie sa platim taxa de participare la Festivitatea de Decernare a Diplomelor (350 de ron). Eu refuz asemenea umilire, e o rusine plus ca pierd o zi din productie si bani din firma si nu îmi permit.

Rep.: Câte ore pe zi va petreceti în fabrica ?

N.B.: În fabrica petrec în jur de 10 ore pe zi, dar si acasa traduc lucrari de specialitate, studiez piata, concurenta si trasez linile de dezvoltare a firmei. Sunt ajutat în primul rând de directorul tehnic Dorin Man si unii ingineri (Andronic Ciuca, Nicolae Dan, Constantin Savulescu etc) de care sunt foarte multumit.

Rep.: Câte limbi vorbiti?

N.B.: Vorbesc engleza, franceza, germana cum v-am spus chiar traduc lucrari din aceste limbi si vorbesc mai putin limba italiana si rusa.

Rep.: Care este cifra de afaceri a societatii ?

N.B.: Anul acesta se preconizeaza un export de 4.000.000 de lei pe an cu circa 340 de muncitori. Daca trebuie sa dau o cifra de afaceri per total pot spune ca suma pe care o va realiza S.C Hora S.A în 2007 va fi în jur de 13.500.000 lei sau echivalentul a 5.000.000 de euro pe plan intern si extern.

Rep.: Care sunt cele mai mari satisfactii pe care vi le aduce aceasta meserie?

N.B.: Satisfactia ce-a mai mare pe care o am este ca într-o piata atât de concurentiala reusim sa existam si sa ne dezvoltam.

Rep.: Ce alta meserie credeti ca ati fi putut face daca nu alegeati cea de lutier?

N.B.: Eu sunt inginer mecanic, dar datorita ambitiei si pasiunii cu care fac orice, cred ca as fi razbatut pe orice cale. Sunt nascut în zodia berbecului si nu dezertez la greutatii sunt încapatanat câteodata dar acest lucru de multe ori îmi confera avantaje.

Rep.: Ce perspective de viitor aveti?

N.B.: Ne-am propus sa rezistam pe piata sa crestem productia si calitatea. Niciodata nu ne multumim doar cu ce am facut pentru ca posibilitatile sunt nelimitate si trebuie doar vointa.

Rep.: În ce relatii sunteti cu maestrul Vasile Gliga?

N.B.: Noi trebuie sa fim în concurenta civilizata. Cu domnul Gliga avem relatii bune, chiar ne ajutam reciproc. Daca ni se termina un produs de import apelam unul la celalalt, noi nu punem un gard de sârma ghimpata pentru ca pâna la urma intra în tara mai multa valuta. Eu cu domnul Gliga nu ne calcam pe bataturi.

A consemnat Robert MATEI