Hugo Schwab sau destinul tragic al unui general reghinean

In timpul celui de-al doilea razboi mondial un important numar de cetateni români, de nationalitate romana, maghiara sau germana au luptat, fie ca voluntari, fie ca militari activi în cadrul altor armate. Wehrmacht, armata sovietica, armata maghiara sau armata romana au fost cele care – potrivit convingerilor personale – i-au primit in organica lor. Un caz aparte, tragic si demn in acelasi timp, a fost cel al generalului din armata romana Hugo Schwab, un sas originar din Reghin.

Pâna la sfârsitul anului 1943, mai mult de 60.000 de tineri germani – cetateni români din România – s-au înrolat în unitatile Waffen SS si aproximativ 15.000 în Wehrmacht si Organizatia “Todt”. Cei mai multi dintre cei înrolati în Waffen SS au servit în Divizia 8 cavalerie SS “Florian Geyer”, Divizia 11 voluntari SS Panzer Grenadier “Nordland”, Divizia 17 voluntari SS Panzer Grenadier “Götz von Berlichingen”, Divizia 18 voluntari Panzer Grenadier “Horst Wessel” si Divizia 7 munte SS “Prinz Eugen”. Spre sfârsitul razboiului, multi etnici germani din România au fost folositi pentru a completa golurile unor unitati germane aflate în diferite colturi ale Europei. Totusi, au fost si multi etnici germani care nu au parasit armata romana, cei mai cunoscuti fiind generalii Hugo Schwab – ce a comandat între 1941-1944, pe rând, Divizia 9 infanterie, Corpul 3 armata, Corpul de Munte si Corpul 7 armata – si generalul Carol Schmidt care a comandat Diviziei 19 infanterie, intre iunie 1941-martie 1943.

Romanii in unitatile speciale

Unul dintre cele mai mari grupuri de comando SS românesc (din cele trei create) a fost organizat pe lânga unitatea speciala denumita SS Jagdverbaende “Südost”, comandata de Standartenführer SS Otto Skorzeny, si a fost dislocat la Stockerau Hollabrun, lânga Viena. Era preconizata utilizarea acestei unitati pentru misiuni de sabotaj în spatele liniilor sovietice în timpul ofensivei planuite de Armata 6 SS de tancuri în Ungaria, în cursul lunii martie 1945. Ofensiva fiind ulterior anulata, personalul antrenat al subunitatii românesti a fost utilizat în actiuni de mica anvergura împotriva trupelor sovietice în timpul ultimelor saptamâni de razboi. Instruita de catre Abwehr – serviciul de informatii al Wermacht (armata germana) – o alta subunitate româneasca a fost pregatita într-o tabara de lânga Viena. Parte din personalul acestei subunitati a fost parasutata în ultimele luni de razboi în spatele liniilor sovietice, unde au desfasurat actiuni de sabotaj, iar ulterior dupa incheierea razboiului, tabara a fost preluat de americani si folosita in timpul Razboiului Rece impotriva sovieticilor. Odata cu instructorii au fost preluati si o parte din cei ce se instruisera acolo.

A preferat moartea in

locul prizonieratului sovietic

Nascut in 1887, in Reghin, Hugo Schwab era ofiter de cariera. In timpul primei mari conflagratii mondiale, tanarul Schwab a cazut prizonier la rusi, pe frontul din Galitia, in noiembrie 1914. Dupa patru ani de prizonierat, in anul 1918 s-a reintors in Transilvania cu trenul prizonierilor de razboi austro-ungari ce se repatriau din Rusia dupa pacea de la Brest Litowsk. Sfarsitul razboiului l-a gasit capitan in rezerva, dar a fost reintegrat la cerere, in 1919 in armata romana. Pana in anul 1921 s-a aflat in garnizoana Targu-Mures. Ulterior, a comandat diferite subunitati si unitati la Turda si Alba-Iulia, iar in 1931 – timp de un an – s-a aflat in cadrul corpului de comanda si stat major al Regimentului de infanterie nr. 82 din Targu-Mures. Colonel in 1928, Hugo Schwab a fost avansat general de brigada in 1935, iar cateva luni mai tarziu general de divizie. In anul 1941 a participat la campania din Rusia cu Divizia 9 infanterie. Pe data de 24 august 1944, la o zi dupa intoarcerea armelor impotriva Germaniei si trecerea armatei romane de partea aliatilor, Hugo Schwab se afla la comanda Corpului 7 Munte al carui punct de comanda se afla la manastirea Varatec. Constient de faptul ca datorita originii sale germane va fi luat prizonier de rusi – mai tarziu s-a aflat ca era trecut de rusi pe lista criminalilor de razboi – generalul a preferat sa se sinucida. A facut acest lucru cat se poate de discret si fara sa lase nicio explicatie scrisa, dar care a putut fi dedusa logic din atitudinea ulterioara a sovieticilor fata de cei de origine etnica germana. Generalul Hugo Schwab este inmormantat la manastirea Agapia, in Moldova, iar mormantul sau poarta o cruce ortodoxa de lemn pe care scrie: “Eroul general Hugo Schwab, mort la 24.08.1944”.

Anatolie VAJEU