Iernut – Ev Mediu cultural
Ridicat pe ruinele unor așezări neolitice, Iernutul a fost atestat documentar în anul 1257. În anul 1461 își câștigă statutul privilegiat de târg. La începuturile sale, domeniul Iernutului era o proprietate feudală. Principala ocupație a locuitorilor o constituia agricultura. Iernuțenii au “beneficiat” în ultimii ani de “progresul” economic cu care se confruntă întreaga țară, fapt care i-a determinat pe majoritatea locuitorilor să reia mai vechile îndeletniciri agricole. Nici pe plan cultural orașul nu a evoluat prea mult, astfel încât, aici, la Iernut se poate vorbi de un Ev Mediu cultural.
Cultura Iernuțeană reflectă, în mod tragic, soarta economică a urbei. Singurele instituții care se ocupă de viața culturală a orașului sunt Casa Orășenească de Cultură și Biblioteca Orășenească.
Casa de Cultură a luat ființă în 1965 și are în componență o sală mare de spectacole, de 400 de locuri, o sală mică, cu 60 de locuri, Biblioteca, cu Sala de lectură, două cabine pentru scenă, două birouri, o cabină de proiecție, iar la demisol trei încăperi pentru diverse activități. Aceste enumerări dau impresia unui spațiu generos, ideal desfășurării activităților cultural-artistice. Numai că,… lucrurile nu stau tocmai așa. Deși spațiu există din belșug, activitățile culturale sunt o himeră pentru publicul iernuțean. Anul acesta, scenele Casei de Cultură nu au găzduit nici un spectacol de teatru pentru adulți, nici o lansare de carte și nici o expoziție de pictură. Directorul Liviu Precup pune neajunsurile cu care se confruntă instituția pe care o conduce pe seama lipsei de interes a publicului. “Am încercat să organizăm tot felul de activități culturale în care să antrenăm publicul, dar, din păcate, iernuțenii nu prea sunt interesați de ceea ce putem să le oferim”, a declarat Liviu Precup. În trecut, conducerea Casei de Cultură a invitat Teatrul Național din Târgu Mureș să ofere reprezentații pentru publicul din mica urbe. Dar biletele vândute nu au putut acoperi nici măcar costul deplasării actorilor. Singurele gazde ale lumii teatrale care au călcat pragurile instituței culturale au fost păpușarii de la “Ariel”, care au oferit copiilor, în primăvară, două reprezentații în limba română și două în limba maghiară.
Un pic de literatură
și ceva mai mult dans
Casa de Cultură se mândrește cu existența unui cerc literar compus din aproximativ 20 de persoane, intitulat “Club Dialog 21”. Membrii “Cercului” sunt intelectuali ai urbei (poeți, profesori, medici, ingineri), care se întâlnesc lunar pentru a dezbate subiecte ce cuprind “mai multe palete literare” precum: epigrame, poezii, dezbateri literare, etc…
Pe lista realizărilor culturale pe care Liviu Precup le-a întreprins în acest an remarcăm rularea a două filme cu tematică școlară “Amintiri din copilărie” și “Dacii” și a altor două de actualitate, dar, după cum reiese din informarea privind activitatea Casei de Cultură, trimisă spre analiza Consiliului Local, “un film a fost amânat din lipsă de spectatori iar, pe ansamblu, participarea publicului a fost modestă”.
În cadrul Casei de Cultură, cu o activitate destul de prolifică, își desfășoară activitatea ansamblul artistic “Iernuțeana”. Membrii lui, au participat, cu rezultate bune la toate manifestările cultural-artistice locale și la festivaluri de folclor din Cluj, Năsăud, Luduș, Târgu Mureș.
Membrii Consiliului Local caracterizau activitatea conducerii Casei de Cultură ca fiind nesatisfăcătoare. Mai mult, primarul Vasile Cornea sesiza, în cadrul ședinței de Consiliu Local, “lipsa de preocupare pentru activitățile culturale a directorului, Liviu Precup”. La rândul ei, conducerea instituției culturale invocă, alături de interesul scăzut manifestat de iernuțeni pentru activități culturale, și lipsa banilor. După cum reiese din cele spuse de directorul Casei de Cultură, instituția Iernuțeană e praf și din punct de vedere administrativ, nu numai al activităților culturale. “Clădirea nu a mai cunoscut nici o reparație din 1998. Se impun cât mai repede schimbarea și modernizarea grupurilor sanitare, a scenei, a iluminatului, a cortinei, schimbarea scaunelor, care au o vechime mai mare de 40 de ani, refacerea zugrăvelii sălii și a holului, repararea ușilor și a geamurilor”, scria Liviu Precup, în nota informativă adresată Consiliului Local, cu privire la activitatea instituției pe care o conduce. Se pare că cele 587 de milioane pe care Primăria le alocă anual Casei de Cultură sunt insuficiente.
Biblioteca, ultimul
bastion cultural
O altă instituție culturală care mai funcționează în Iernut este Biblioteca Orășenească. La data de 1 martie 1953 s-a înființat prima bibliotecă publică din această localitate, având inițial două mii de volume. Dat fiind spațiul impropriu în care funcționa și îmbunătățirea fondului de carte, care a ajuns să atingă peste zece mii de volume, instituția a primit, în 1968, spațiul generos de care se bucură și astăzi, compus din patru încăperi: sala cataloagelor, sala de lectură, o încăpere destinată literaturii universale și un depozit. Tot în anul 1968, prin desfiițarea bibliotecii sindicale a T.C.E Ierunt, biblioteca comunală își mărește fondul de carte cu încă cinci mii de volume de carte tehnică. În prezent, fondul de carte numără peste 28000 de volume, suficient pentru cei 786 de utilizatori, numai anul acesta fiind achiziționate 248 de cărți, pentru care au fost alocate 25 de milioane de lei.
Un mare neajuns cu care se confruntă conducerea ei este lipsa angajaților. Singura angajată a Bibliotecii este directoarea Virginia Vuță. Din acest motiv supravegherea cititorilor din Sala de Lectură este imposibilă. “Din păcate există cititori care iubesc într-atât cartea încât să o ia acasă”, a spus bibliotecara. Ultimul inventar a scos la iveală un minus de 18 cărți, dar acest lucru nu pare să-i deranjeze prea mult pe cei de la Primărie.



