Secolul galben

“Ascensiunea Chinei și Indiei în secolul XXI va avea un impact la fel de dramatic ca și cea a Germaniei în secolul XIX și a Statelor Unite în secolul XX”, susține un raport al Consiliul Național de Informații al SUA, organismul care prelucrează datele obținute de cele 15 servicii de inteligență americane. Potrivit documentului, peste două decenii Axa Beijing-New Delhi va domina planeta din punct de vedere economic, politic și militar.

Opinia analiștilor americani este împărtășită de toate cancelariile occidentale. La recentul summit de la Bruxelles, premierul britanic Tony Blair a tras un semnal de alarmă fără precedent, avertizând că Uniunea Europeană va avea un viitor sumbru dacă nu ia în seamă amenințarea reprezentată de cei doi coloși asiatici: ”În prezent, SUA este unica superputere a lumii. Dar în câteva decenii, China și India vor fi cele mai mare economii din lume, fiecare dintre ele cu o populație de trei ori mai mare decât cea a întregii Uniuni Europene. Dacă națiunile Europei, confruntate cu această provocare imensă, nu adoptă măsuri de reformă curajoase, riscăm un eșec de proporții uriașe.”

Zorii unei erei noi

Într-adevăr, semnele care indică închegarea unei antante sino-indiene sunt tot mai numeroase.

În primăvară, premierii celor două țări au semnat nu mai puțin de 30 de acorduri economice, politice și culturale, cel mai important fiind cel referitor la reglementarea pașnică a disputelor privind statutul celor 3500 de kilometri de frontieră comună. Prin parafarea documentului respectiv, China și India au pus capăt unei perioade de peste cinci decenii marcate de momente tensionate: ocuparea Tibetului de către chinezi în 1950, azilul acordat de India lui Dalai Lama și comunității tibetane în 1959, războiul de frontieră din 1962, soldat cu anexarea de către Beijing a unui teritoriu de 38 de mii de kilometri pătrați, sprijinul politic și militar oferit de China Pakistanului – marele rival al Indiei, sau ocuparea de către India a ținutului himalayan Sikkim, în 1975.

Întorcând spatele trecutului, premierii Wen Jiabao și Manmohan Singh au subliniat că “împreună, China și India pot schimba ordinea mondială”. Argumentele în acest sens sunt nenumărate. De două decenii, China menține cel mai mare ritm de creștere economică din lume -8-9 la sută, fiind secondată îndeaproape de India, care în ultimul deceniu a înregistrat un ritm de creștere de 5-6 la sută anual. În timp ce China a dezvoltat o infrastructură performantă și a devenit primul manufacturier mondial, India excelează prin centrele de cercetare și dezvoltare, sistemele financiar și bancar bine puse la punct și corporațiile multinaționale din tehnologia informației și farmaceutică. Drept urmare, produsele realizate de mâna de lucru ieftină și foarte calificată din China și India au copleșit piețele dominate până mai ieri de industriile de înaltă tehnologie din America și alte țări occidentale. De altfel, premierul Wen Jiabao nu a ezitat să propună combinarea tehonologiilor software ale Indiei și a celor hardware ale Chinei pentru a pune stăpânire pe piața mondială a tehnologiei informației și a inaugura, astfel, “noul secol asiatic”.

Antanta sino-indiană

Cooperarea dintre cei doi giganți asiatici se manifestă pe toate planurile: economic, diplomatic sau militar. China este pe cale să înlocuiască Statele Unite din poziția de cel mai mare partener comercial al Indiei. Valoarea schimburilor comerciale a atins 13,6 miliarde de dolari în 2004, față de numai 1,9 miliarde în urmă cu cinci ani, și se așteaptă să ajungă la 30 de miliarde dolari în 2010. De asemenea, Beijingul și New Delhi discută posibilitatea instituirii zonei comune de comerț liber, la care vor avea acces 2,4 miliarde de oameni, adică 40 la sută din populația aglobului. Pentru prima dată în istorie, cele două țări vor organiza manevre militare comune, iar China a anunțat că sprijină tentativa Indiei de a obține un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU.

Antanta sino-indiană este motivată și de interese geostrategice comune. Economiile în plină expansiune ale celor două țări au nevoie de resurse uriașe de petrol și gaz. India importă peste 70 la sută din petrol, iar Chină 40 la sută, dar procentul ar putea crește la 75 la sută în 2025. New Delhi a propus deja Beijingului să extindă proiectul construirii unei conducte de gaz Iran-Pakistan-India care să treacă prin China via Myanmar. În plus, ambele țări au dispute externe cu potențial destabilizator: China cu America în privința Taiwanului, India cu Pakistanul în privința Kașmirului.

Tăvălugul asiatic

Un alt motiv al apropierii Chinei față de India este faptul că regimul de la Beijing se află în cursul unei proces gradual de democratizare și dorește să se inspire din modelul indian – singurul exemplu de democrație funcțională într-o țară cu o populație uriașă. Principalul punct de atracție pentru Partidul Comunist Chinez este faptul că de peste 50 de ani, de la proclamarea independendenței sale, India a fost condusă, practic, de o singură formațiune politică – Partidul Congresului. Nu în ultimul rând, cei doi coloși se confruntă cu probleme similare: risipa de resurse, corupția, șomajul în creștere, decalajele existente în dezvoltarea regională, diferențele mari între bogați și săraci, degradarea mediului înconjurător. Chiar și în aceste condiții, verdictul experților Consiliului Național de Informații al SUA este limpede:” Combinația de dezvoltare economică susținută, capacități militare în continuă expansiune și populații uriașe va sta la baza sporirii rapide a puterii economice și militare a celor două țări. La fel cum istoricii se referă la perioada de după 1900 ca fiind “secolul american”, secolul 21 va fi martorul preluării inițiativei de către Asia, în frunte cu India și China.”

Ioan Butiurcă

China: 1,3 miliarde locuitori. Tinerii sub 14 ani reprezintă un sfert din populație. Valoarea exporturilor în 2004: aproape 600 de miliarde de dolari. Surplusul realizat în 2004 în comerțul cu SUA: 162 miliarde de dolari. Venitul pe cap de locuitor: 5100 dolari. Produsul național brut al Chinei va fi al doilea în lume în 2020. Anul trecut, China a devenit prima țară asiatică care a lansat un om pe orbită.

India: 1,1 miliarde locuitori. Tinerii sub 14 ani reprezintă 31 la sută din populație. Valoarea exporturilor în 2004: 70 miliarde dolari. Venitul pe cap de locuitor: 4000 dolari. India intenționează să trimită un vehicul spațial pe Lună.