Pe urmele lui ben Laden

Statele Unite au declanşat cea mai amplă operaţiune de capturare a lui Osama ben Laden din ultimile 18 luni. Alături de mii de soldaţi pakistanezi, forţele speciale americane şi britanice scotocesc zona de frontieră dintre Afganistan şi Pakistan, unde se presupune că se ascunde şeful reţelei al-Qaeda.

Declanşarea operaţiunii în această perioadă, după o acalmie de un an şi jumătate, nu este întâmplătoare. La nivel oficial, Pentagonul susţine că eforturile de a-i găsi pe fugarii din al-Qaeda au fost stânjenite până acum de lipsa de cooperare a Pakistanului şi de concentrarea activităţii trupelor speciale americane asupra înăbuşirii rezistenţei irakiene.
În realitate însă, administraţia Bush a preferat să amâne operaţiunea dintr-un motiv foarte simplu: 2004 este an electoral. Cum preşedintele Bush este hotărât să obţină al doilea mandat prezidenţial, iar capturarea lui ben Laden cu doar câteva luni înaintea alegerilor din luna noiembrie ar reprezenta biletul câştigător pentru Casa Albă, Pentagonul a primit undă verde pentru o mobilizare de forţe impresionantă.

Între ciocan şi nicovală

Mii de soldaţi americani, afgani şi pakistanezi s-au deplasat deja de-a lungul celor 2300 de kilometri de frontieră dintre Afganistan şi Pakistan, pentru a-i prinde pe fugarii din al-Qaeda între ciocan şi nicovală. Operaţiunea este condusă de Task Force 121, o unitate de elită ultrasecretă formată din soldaţi SEAL şi Delta Force, care a participat la capturarea lui Saddam Hussein. Trupele americane vor fi ajutate de detaşamente ale forţelor speciale britanice, din unităţile 21 SAS şi 23 SAS. În regiune au fost aduse şi echipamente electronice de supraveghere, care vor monitoriza munţii 24 de ore pe din 24, şapte zile pe săptămână. Printre aceste dispozitive se numără celebrele avioane de spionaj U-2. Acestea vor zbura la 20 de kilometri altitudine, folosind radare şi interceptând comunicaţiile de la sol. De asemenea, vor fi folosite dronele Predator, care vor zbura la o altitudine de 7-8 kilometri. Aparatele sunt dotate cu camere de identificare a maşinilor şi oamenilor şi cu radare speciale care pot penetra norii. O parte din drone vor fi echipate cu rachete Hellfire, capabile să distrugă o ţintă de la 5 kilometri distanţă. Pentagonul va planta şi senzori de-a lungul trecătorilor montane pentru a detecta deplasarea vehiculelor. Se speră că la succesul “vânătorii” va contribui şi un program de computer dezvoltat în Irak, care va permite identificarea persoanelor ce deţin informaţii vitale despre liderii al-Qaeda.

Labirintul tribal

Majoritatea analiştilor cred că, din decembrie 2001, când a scăpat de laţul întins de americani în jurul reţelei de peşteri din muntele Tota Bora, şeful reţelei al-Qaeda a făcut “naveta” între Afganistan şi Pakistan, profitând de relieful accidentat şi de simpatia triburilor din zonă. Experţii sunt convinşi că ben Laden, împreună cu un mic număr de asociaţi, se ascunde undeva în regiunea muntoasă dintre estul oraşului afgan Khost şi sud-vestul oraşului pakistanez Quetta.
Conform ultimelor informaţii deţinute de serviciile de informaţii americane, ben Laden a fost adăpostit în timpul iernii de liderii tribali din provincia pakistaneză Waziristan, care îl consideră pe şeful al-Qaeda un adevărat erou.
De altfel, analiştii sunt de părere că tocmai această zonă, populată de triburile paştune, reprezintă “calcâiul lui Ahile” al operaţiunii americane. Ei apreciază că, prin plasarea trupelor sale în regiunea autonomă a triburilor paştune, Pakistanul riscă o rebeliune care s-ar putea dovedi greu de controlat.
“Waziristan este ultimul loc din lume în care ar trebui să te bagi, din cauza firii acestor oameni”, susţine Mohammad Yahya Effendi, colonel în rezervă care a activat în această regiune: “Paştunii nu sunt ca nişte câini. Dacă loveşti cu piciorul un câine, acesta o să te atace imediat. Paştunii nu fac aşa. Ei sunt ca pisicile. Dacă ai făcut o greşeală, nu vor sări la gâtul tău, dar nu te vor ierta niciodată. Vei fi duşmanul lor pentru totdeauna. Nu cred că armata pakistaneză poate speria triburile şi să le determine să-şi retragă sprijinul pentru al-Qaeda.”

Morcovul şi bâta

Până acum, Pakistanul  a adoptat politica “morcovului şi bâtei” faţă de membrii triburilor. Pe de o parte, regimul de la Islamabad a cheltuit 11,7 milioane de dolari pentru construirea de noi drumuri în regiune, a construit 15 şcoli şi a redeschis alte 38 în Waziristan. Pe de altă parte, în urmă cu două săptămâni, trupele pakistaneze, folosind elicoptere şi artilerie, au distrus trei clădiri şi au arestat peste 20 de persoane, majoritatea de origine paştună.
Într-un alt incident, soldaţii pakistanezi au ucis cel puţin 11 persoane despre care s-a crezut la început că sunt militanţi islamici. Ulterior, un oficial al serviciilor de informaţii de la Islamabad a recunoscut că cei ucişi nu sunt luptători islamici.
Toate aceste evenimente au turnat gaz pe foc într-o regiune în care triburile simpatizează cu al-Qaeda. Riposta a venit imediat.
Mai multe rachete au fost trase în timpul nopţii asupra posturilor militare din Waziristanul de Nord, fără să provoace însă pagube sau victime. În semn de represalii, guvernul pakistanez a impus triburilor din regiune o amendă de 5,4 milioane rupii (94 000 dolari) şi a adus trupe suplimentare în regiune, însoţite
de vehicule blindate şi elicoptere. Din aceste motive, Brian Cloughley, un istoric militar specialist în problemele Asiei de Sud, crede că operaţiunile americane şi pakistaneze ar putea avea un efect contrar celui scontat: “Americanii nu-şi dau seama că pentru paştuni, soldatul pakistanez este la fel străin ca cel englez sau american. Sfatul meu este să ia lucrurile încetul cu încetul. Să nu spună că au venit să-l captureze pe Osama ben Laden, pentru că vor supăra o mulţime de oameni. În loc să pună mâna pe ben Laden, Statele Unite s-ar putea trezi cu un război civil pakistanez pe cap”.

Osama ben Laden – 47 de ani, născut în Arabia Saudită, într-o familie yemenită extrem de bogată. A plecat din Arabia Saudită în 1979, pentru a lupta împotriva invaziei sovietice din Afganistan. A fost antrenat de CIA. În Afganistan pune bazele organizaţiei Maktab al-Khidimat (MAK), care recruta luptători din toată lumea şi importa echipament pentru rezistenţa armată afgană. După retragerea sovieticilor şi atacarea Irakului de către Statele Unite, gruparea lui ben Laden se întoarce împotriva Americii şi a aliaţilor săi din Orientul Mijlociu. Ben Laden pleacă în Arabia Saudită, dar este expulzat în 1991 din cauza activităţilor împotriva regimului. Îşi petrece următorii 5 ani din viaţă în Sudan, de unde este expluzat, sub presiunea Statelor Unite. Osama ben Laden se întoarce în Afganistan. Sub ocrotirea regimului taliban, organizează tabere de antrenament pentru membrii reţelei al-Qaeda şi finanţează atacuri teroriste asupra intereselor americane din lume. Este implicat în atacul de la World Trade Center din 1993, uciderea a 19 soldaţi americani în Arabia Saudită în 1996, atentatele cu bombe de la ambasadele SUA din Kenya şi Tanzania, atacul din 2000 asupra navei USS Cole din Yemen şi atentatele de la 11 septembrie 2001 din New York şi Washington. Departamentul de Stat al SUA îl consideră “cel mai important sponsor al activităţilor teroriste islamice din lume”. Pe capul lui a fost fixată o recompensă de 25 de milioane dolari.