PNL va candida singur la alegerile generale din toamna
Este ministrul Apararii si, o perioada a detinut si portofoliul de la justitie si pe cel de la externe. Teodor Melescanu este un fel de „ministru universal” si unul dintre cei mai respectabili membri ai cabinetului Tariceanu.
Reporter: Ati declarat ca România nu a exportat arme în Georgia, în schimb MAE a confirmat exportul de arme în Georgia. Care sunt cauzele acestor declaratii contradictorii?
Teodor Melescanu: În primul rând, nu este vorba de declaratii contradictorii, ci mai degraba de informatii gresit interpretate. Ceea ce am declarat eu s-a referit strict la Ministerul Apararii si, reiterez, ministerul pe care îl conduc nu este producator de armament si, în consecinta, nu poate exporta arme catre exterior. Subliniez ca industria de aparare nu mai este în subordinea MiniÂsÂteÂrului Apararii, parte din ea fiind gestionata de Ministerul Economiei si Finantelor, cealalta parte fiind în subordinea AVAS. În mod firesc, pozitia României fata de acest subiect, este cea comunicata de MAE.
Rep.: PNL ia în calcul o alianta pre-electorala sau doar una pentru formarea unei coalitii de guvernare?
T.M.: PNL va candida singur la alegerile generale din toamna. Evident, în cazul în care PNL nu va obtine majoritatea pentru formarea unui nou Guvern, vom lua în calcul constituirea unei majoritati care sa respecte si sa-si însuseasca principiile stipulate în programul de guvernare liberal.
Rep.: Ce criterii ar trebui sa îndeplineasca viitorii parteneri de guvernare?
T.M.: În primul rând, trebuie sa accepte ca, într-o eventuala coalitie de guvernare, principalele optiuni ale PNL sa fie respectate. Astfel, trebuie concentrate toate eforturile pentru ameliorarea continua a mediului de afaceri din România, pentru stimularea productiei autohtone si a investitiilor straine. De asemenea, PNL nu va putea guverna decât alaturi de o alta formatiune politica ce va accepta ca esentiale urmatoarele prioritati: infrastructura, educatia, sanatatea, agricultura si dezvoltarea rurala. Toate acestea în conditiile asumarii tuturor parametrilor necesari, astfel încât România sa-si respecte angajamentele luate în fata UE, care sa-i permita sa adere la zona Euro în intervalul 2012-2014.
Rep.: Credeti în asigurarile date de specialisti si citate de presedinte, potrivit carora nu exista pericolul implicarii Republicii Moldova într-o situatie similara celei din Georgia?
T.M.: Da, sunt convins ca în acest moÂment nu exista pericolul implicarii Moldovei într-o situatie similara cu cea din Georgia, având în vedere ca factorii politici si contextul sunt total diferite. Data fiind pozitia strategica, dar si contextul geo-politic din regiune, o regiune marcata de conflicte înghetate, singura optiune valabila este cea a rezolvarii conflictelor pe cale diplomatica. România a facut mai multe oferte în sensul de a fi principalul sprijin al Moldovei în ceea ce priveste apropierea acestui stat de institutiile europene si de UE. Declaratiile recente ale presedintelui moldovean VlaÂdiÂmir Voronin, confirma faptul ca aceasta oferta a României a fost acceptata si transformata într-o actiune politica importanta pentru cele doua parti.
Rep.: Cea mai grea misiune internationala la care participa militarii români?
T.M.: Pentru a raspunde la întrebare, as vrea sa definim mai întâi în ce consta greutatea si importanta unei misiuni externe, pentru ca lucrurile trebuie vazute atât din perspectiva luptatorului, a factorilor de risc la care sunt expusi militarii, cât si a eforturilor financiare si materiale care se fac de catre armata pentru instruirea, echiparea si dotarea acestora cu tehnica care sa le asigure protectie si siguranta sporita, inclusiv efectuarea transportului în si din zonele în care actioneaza. Pentru a avea un tablou al participarii Armatei române la misiuni externe, vreau sa va spun ca, în acest moment, un total de 1562 de militari participa la misiuni internationale. Trupele noastre actioneaza, alaturi de aliati, în teatrul de operatii din Afganistan (total 783 militari), în cadrul ISAF (726), sub comanda NATO, si în cadrul operatiunii Enduring Freedom (57) a Coalitiei Multinationale condusa de SUA. Suntem prezenti si în Irak (total 500 militari) la misiunea NATO de instruire a militarilor irakieni (2), si la Operatiunea Iraqi Freedom a Coalitiei Multinationale (498). Participarea noastra în Balcani se concretizeaza prin prezenta, în Bosnia si Hertegovina (total 57 militari), la misiunea condusa de Uniunea Europeana (EUFOR) si, în Kosovo, la misiunea KFOR (total 150 militari) condusa de NATO. La aceste efective se adauga 60 de observatori militari si monitori si 12 ofiteri de legatura. Deci, avem un nivel de participare la misiuni internationale care transmite un semnal foarte clar despre hotarârea României de a-si respecta angajamentele pe care si le-a asumat. Greutatea misiunii militarilor nostri din Kosovo – KFOR este accentuata de mandatul dificil de îndeplinit din punct de vedere politic, având în vedere situatia de securitate din zona si contextul international creat de statutul de independenta declarat unilateral de catre Kosovo, statut nerecunoscut, dupa cum stiti, de catre tara noastra. Referitor la situatia efectivelor care actioneaza în Irak, se poate spune ca, la ora actuala, situatia s-a îmbunatatit în zonele în care actioneaza trupele noastre. Misiunile principale de patrulare si de control pe principalele cai de comunicatii si de asigurare a securitatii activitatilor si proiectelor CIMIC se desfasoara fara a se înregistra incidente grave. În ceea ce priveste situatia din Afganistan, consideram ca gradul de risc la care sunt supusi luptatorii nostri este cel mai ridicat, datorita instabilitatii situatiei din zonele în care sunt dislocati militarii români si intensificarii atacurilor efectuate de insurgenti, atât pentru mentinerea controlului unor teritorii, cât si pentru protejarea culturilor din care se fabrica drogurile.
Rep.: Cum vedeti diplomatia româna dupa scandalurile de presa si gafele din ultima vreme?
T.M.: Politica externa a României a avut o consecventa a ei, indiferent de unele declaÂraÂtii, poate contradictorii, sau interpretate în acest sens de catre mass-media. Ceea ce i se reproseaza si este real, având în vedere ca m-am confruntat cu situatii de acest gen în perioada mandatului meu de ministru de externe, este faptul ca, la MAE, nu trebuie facuta alta politica decât cea nationala. Singura misiune a diplomatiei trebuie sa fie profesionalizarea continua a institutiei si a reprezentantilor ei, avînd în vedere faptul ca acestia sunt promotorii interesului national în marile cancelarii ale lumii.
iIoana LUCACEL
Carte de vizita
Teodor Melescanu s-a nascut la 10 martie 1941 în localitatea Brad (judetul Hunedoara). În 1964 a absolvit Facultatea de Drept din Bucuresti, apoi a urmat Cursurile postuniversitare de relatii internationale la Universitatea Bucuresti, Facultatea de stiinte Economice si Sociale a Universitatii din Geneva, Institutul International de Înalte Studii Internationale Geneva si Doctoratul în stiinte politice – drept international, la aceeasi universitate. A fost diplomat în MAE din 1966, ocupând diverse functii si fiind promovat succesiv prin concursuri si examene. A fost ministru al afacerilor externe. Apoi senator. Ca urmare a fuziunii APR cu PNL, în ianuaÂrie 2002 a devenit prim vicepresedinte al PNL. Din aprilie 2007 este ministru al apararii. Este profesor la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti, Catedra de relatii internationale.
