Insula Serpilor, un “cadou” pentru Ucraina din partea URSS

In aceste zile, unul din subiectele “fierbinti” pe agenda de lucru a Curtii Internationale de Justitie de la Haga (CIJ), il reprezinta procesul Romania versus Ucraina. Pe data de 16 septembrie 2004, Romania a sesizat CIJ in cauza referitoare la statutul Insulei Serpilor. Audierile in acest proces au inceput pe data de 3 septembrie a.c. si se vor incheia pe data de 19 septembrie a.c. Ulterior acestei date, CIJ va delibera trebuind sa se pronunte in cel mult 6 luni de la inceperea procesului. Din punct de vedere juridic, disputa dintre cele doua tari riverane la Marea Neagra nu va fi una usoara. Ambele parti isi vor sustine pledoariile recurgand la expertI internationali si facand uz de argumente istorice, de ordin geomorfologic, strategic si militar, este insula intr-adevar sau doar o simpla stanca? Miza reala a acestui proces o constituie de fapt impartirea subsolului marin intre cele doua tari. Care e nu orice fel de subsol, ci unul foarte bogat in hidrocarburi.

Cei 12.000 km2 de subsoluri marine disputati de cele doua parti, contin – potrivit unor estimari comandate de ambele state – circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale si circa 10 milioane de tone de petrol. Daca Romania va castiga procesul, ea va avea asigurata independenta energetica pentru urmatorii douazeci ani. In schimb, daca ar castiga Ucraina – care acum depinde de gazul rusesc aproape in totalitate – va avea asigurata aceasta independenta mai putin de cinci ani. Pentru ea ar fi doar “o gura de oxigen”. Insa una foarte necesara avand in vedere situatia (politica si economica) pe care o traverseaza Ucraina in aceste momente. Dependenta energetica a acestui stat de Rusia ii pune in pericol aspiratiile pro-occidentale, precum si dorinta de a fi admisa in NATO.

Probleme mai vechi, altele mai noi… dar tot nerezolvate

Statutul Insulei Serpilor nu este singurul litigiu dintre Romania si Ucraina. In anul 2004, Ucraina incepuse sa construiasca un canal – canalul Bastroe – in Delta Dunarii. Romanii au acuzat atunci Ucraina ca distruge ecosistemul fragil al acestei regiuni inscrise in patrimoniul mondial al UNESCO. Acum cateva saptamani, dupa o atitudine de intransigenta maxima, Ucraina a anuntat insa ca va opri lucrarile la canal. Care sa fie motivatia acesti gest? Evident ca una politica. Evolutiile situatiei din Georgia au facut mai imperioasa ca oricand pentru Ucraina nevoia unor garantii de securitate colectiva. Ori singurul organism capabil sa-i asigure aceasta in fata pretentiilor rusesti de hegemonie in zona, este NATO. In aceste conditii – constienta de capacitatea Romaniei de a-i face lobby pe langa NATO – Ucraina s-a dovedit dispusa sa renunte la constructia canalului Bastroe. Insa in ceea ce priveste Insula Serpilor, dupa ce ani de zile a fost incapabila sa poarte un dialog sincer si deschis cu partea romana, Ucraina nu pare dispusa sa faca concesii.

Si totusi ce este,

insula sau stanca?

Considerata insula principala a unui total de cinci insule în litigiu între România si Ucraina, Insula Serpilor este singura din cele cinci care se afla in Marea Neagra, celelalte fiind ostroave. Ea este apropiata de de partea ucraineana a Deltei Dunarii. Cel mai apropiat punct de pe tarm este Insula Kubanskyi (Cobana) din Delta Chiliei – partea ucraineana a Deltei Dunarii – situata între Canalul Bâstroe si Canalul Vostocinoi, iar cea mai apropiata localitate româneasca este orasul Sulina, aflat la 45 km. Orasul Valcov este cel mai apropiat oras ucrainean fiind situat la 50 km de insula. Avand forma literei X, si acoperind o suprafata de 0.17 km², cu cel mai inalt punct situat la 41 m deasupra nivelului marii, Insula Serpilor nu a avut nici în trecut o importanta deosebita din punct de vedere economic. Ea este formata din gresii silicoase, dure, conglomerate si cuartite, care îi dau un aspect stâncos, la care se adauga o vegetatie de stepa si o flora saraca. În plus, nu dispune nici de surse de apa potabila, ca atare este imposibil de locuit permanent. Pana si sarpele de apa – cel care a dat numele insulei – a disparut complet de pe insula la mijlocul secolului al XX-lea. In trecut, singura utilizare a Insulei Serpilor a fost ca baza de pescuit. Interesul pentru ea, dar si importanta ei ca atare, a crescut dupa 1980, odata cu descoperirea unor importante rezerve de petrol si gaze naturale în subsolul platoului continental din jurul insulei. Drept urmare, in noiembrie 2003, autoritatile ucrainiene au declarat Insula Serpilor zona de rezervatie naturala, ca sa demonstreze ca locul poate oferi conditii pentru turism.

Dincolo de valoarea

economica, “cadoul” lui Hrusciov are si o valoare

militara

Istoric vorbind, apartenenta Insulei Serpilor la o tara sau alta a urmat, de regula, soarta gurilor Dunarii. Trebuie insa remarcat faptul ca la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, prin Tratatul de Pace de la Paris incheiat in 1947, ea a ramas in componenta statului roman. Cu toate acestea, in anul 1948, urmare a incheiereii unui protocol la presiunea URSS, insula a fost cedata de statul roman catre aceasta tara. Ulterior ea fost din nou cedata, de data aceasta de catre catre URSS, Ucrainei, republica componenta pe atunci a statului sovietic ramanand in componenta acestuia si dupa 1991, anul destramarii URSS. Sovieticii au sesizat importanta ei militara infiintand aici o baza militara de supraveghere maritima si aeriana, cu scopul de a controla gurile Dunarii. Au fost instalate si sisteme radar care supravegheaza întreaga zona a Balcanilor. Statiile de radiolocatie aflate pe insula executa o cercetare aeronavala la mare distanta, avand capacitatea de a cuprinde un perimetru situat intre Marea Neagra si Marea Mediterana, pâna la coastele Libiei. Pe insula mai sunt amplasate statii de bruiaj si ascultare atât a convorbirilor în fonie, cât si a celor prin cablu. De asemenea mai este dislocata o unitate militara cu mai multe subunitati independente care deservesc un heliodrom, un miniport militar, statii de radiolocatie, depozite, instalatii energetice, un far si sistemul de paza si aparare a granitelor de stat ale Ucrainei. Apararea acestei baze militare ucrainiene se realiza printr-o nava de tip fregata, o nava de patrulare si doua submarine. Pe insula locuiesc in prezent aproape 100 de persoane, în majoritate graniceri, împreuna cu familiile lor si personalul tehnic, iar din anul 2003, pe insula s-a mai instalat si o expeditie stiintifica permanenta a Universitatii Nationale din Odessa.

Pledoariile partii romane,

la debut, dar si interesele

unor “terti”

In debutul procesului de la CIJ de saptamana trecuta, pentru partea romana au pledat Bogdan Aurescu, agentul nostru de la Haga, expertul francez Allain Pellet, care a vorbit despre competenta CIJ asupra acestei cauze – competenta ce a fost negata la un moment dat de Ucraina – a urmat apoi Cosmin Dinescu, care s-a referit pe larg la contextul geografic al diferendului si profesorul englez James Crawford, care a vorbit despre coastele relevante si aria de delimitare. Potrivit lui Aurescu, “România nu poate accepta extinderea consecintelor inechitabile produse deja de nedreptatea istorica prin care formatiunea geografica Insula Serpilor a fost ocupata ilicit de catre URSS în 1948”, iar in pledoaria sa Cosmin Dinescu, a sustinut ca metoda pe care Ucraina ar dori s-o aplice în delimitarea platoului ar modifica geografia zonei în mod inadmisibil, ceea ce ar avea consecinte inechitabile pentru tara noastra. Argumentele partii romane s-au bazata si pe imagini luate prin satelit si care au fost puse la dispozitie de NASA, precum si documente oficiale ucrainiene, dar si opinii din presa ucrainiana referitoare la statutul Insulei Serpilor. Evident ca procesul este unul cu o miza foarte ridicata. Si asta daca ne gandim nu numai la zacamintele care se disputa, ci mai ales la companiile interesate in exploatarea acestora. Companiile petroliere British Petroleum, precum si Royal Dutch Shell au semnat contracte de prospectiuni cu Ucraina, iar compania Total cu România. Compania austriaca OMV – proprietara celei mai mari companii petroliere din România, Petrom – a semnat deja un contract cu un consortiu format din Naftogaz Ukrainy si Chornomornaftogaz pentru a participa împreuna la licitatia pentru concesionarea respectivei suprafete. Asa ca nu sunt excluse si anumite presiuni asupra CIJ… bineinteles la modul cel mai discret posibil.

Nicolae BALINT

nicolae_balint@yahoo.com