Integrarea europeană

Startul integrării a fost dat de mult; cum altfel ar fi început negocierile pe cele peste 30 de capitole despre care ne vorbesc guvernanţii şi ar fi încheiat negocierile la peste 20 din ele, plasându-ne pe o poziţie sigură/consolidată în spatele Bulgariei?
La ce servesc aceste negocieri? La integrare. Cum adică la integrare? Aşa ca să şe stie că odată acceptaţi avem următoarele drepturi şi următoarele îndatoriri. Întrebarea firească ce urmează: care sunt acestea? Din câte vedem, cei care trebuie să răspundă la întrebare ne replică arogant: “Nu-i treaba voastră!”, punct.
Una din cele mai actuale legi pe care ar trebui să le aplicăm este Legea 2/1971 privind perfecţionarea pregătirii profesionaleÂ…
Toţi trebuie să fim preocupaţi de ceea ce vine peste noi sau pentru noi, deoarece ne va afecta întreaga viaţă: ce lucrăm, cum lucrăm, cât lucrăm, ce purtăm, ce mâncăm, cât mâncăm.
Cred eu că trebuie să facem pregătirile necesare învăţând toate acestea şi multe altele căci abia de acum vine tranziţia şi, dacă nu ne pregătim, va fi foarte greu, iar efectele ne vor afecta în primul rând starea de sănătate. Întregul mediu socio-economic va suferi transformări pe modelul şi normele europene, şi chiar mai mult căci azi, în procesul de negociere, se apelează chiar la “directivele europene”, adică la aspiraţiile de viitor ale ţărilor europene, care nouă ni se impun drept norme.
Cred că se află pe masa de lucru a instituţiilor implicate “ghidurile practice” pentru instruirea “maselor”.
Dacă ar fi să luăm în discuţie piaţa de capital, supusă modelării continue şi adaptării la normele europene, ce constatăm?
Reglementările în domeniu sunt concepute să alinieze operaţiunile de mobilizare a economiilor băneşti şi a disponibilităţilor financiare şi investiţii în “instrumente financiare” admise la tranzacţionare pe orice piaţă dintr-un stat membru al comunităţii europene.
Vine vremea, şi a şi venit, când noi vom cumpăra acţiuni la orice bursă din Europa, aşa cum deja putem să avem conturi deschise la orice bancă în Europa.
Dacă aşteptăm să stăm la masă cu lumea bună, este de la sine înţeles că trebuie să ştim cum să ne purtăm în anturajul în care ne-am dorit aşa de mult să ajungem şi aceste lucruri trebuie învăţate.
Nu este nici un risc că nu vom învăţa, dar trebuie să se organizeze procesul de învăţământ de masă şi programa analitică să acopere corespunzător tematica, căci scopul este de acum clar definit.
Legislaţia pieţei capitalului, întrucât păstoreşte atât societăţile comerciale în care îşi investesc economiile persoanele fizice sau disponibilităţile financiare persoanele juridice şi instituţiile care asigură funcţionalitatea acesteia, trebuie să fie guvernată de reglementări riguroase şi aplicate cu maximă moralitate.
Transparenţa este unul din aspectele determinante ale încrederii în cei din jur şi cei cu care acceptăm să colaborăm.
Dacă dorim să fim respectaţi şi crezuţi, trebuie să respectăm. Respectul îl dovedim dacă suntem cu un comportament decent, ne cunoaştem limitele în care ne putem comporta şi stăpânim suficient domeniul în care ne implicăm. Nivelul pregătirii de bază permite asimilarea întregului volum de reguli pentru masa mare, încât să fim apreciaţi corect. Cel mai grăitor exemplu că suntem gata de integrare este numărul celor care în ultimii 14 ani au ieşit în lume şi, mai ales, al celor care au obţinut locuri de muncă, cu drept sau fără drept de muncă oficial, dar care s-au supus normelor din ţara în care muncesc sau au muncit.
Despre ce şi cum va trebui să se producă de către fiecare ramură economică sunt stipulate baremuri în capitolele de negociere şi acordurile făcute. Aceste acorduri ne afectează pe toţi de la reglementările privind ce “ţuică” vom bea, sau ce “cămăşi” vom purta.

Ioan BĂCIULESCU