Integritatea în administratia publica: între ignoranta si ignorarea legii

La începutul saptamânii trecute, în data de 12 noiembrie 2007, la Bucuresti, Centrul de Resurse Juridice, Asociatia Pro Democratia si Transparency International România au lansat raportul de monitorizare „Integritatea administratiei publice locale”. Raportul prezinta rezultatele monitorizarii, timp de cinci luni, a administratiei publice locale din 10 judete: Bacau, Galati, Mures, Timis, Cluj, Constanta, Iasi, Dâmbovita, Gorj si Vrancea.

Partenerii de proiect au colaborat în fiecare judet cu o organizatie neguvernamentala pentru întârirea spiritului civic la nivel local. În judetul Mures monitorizarea a fost realizata de Centrul pentru Dezvoltare Sociala CEDES din Sighisoara care a avut în vizor 9 institutii publice si anume Consiliul Judetean Mures, Institutia Prefectului –judetul Mures, Consiliul Local al municipiului Sighisoara, Primaria Municipiului Sighisoara, Consiliul Local al municipiului Târgu-Mures, Primaria Municipiului Târgu-Mures, Casa de Asigurari de Sanatate Mures, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Târgu-Mures si Spitalul Clinic Judetean Mures. La fel ca si raportul pe judetul Mures, facut public la începutul lunii septembrie 2007 la Târgu-Mures, si raportul final lansat saptamâna trecuta la Bucuresti constata probleme grave la nivelul integritatii personalului, politicieni si functionari publici, din institutiile publice locale din toate cele zece judete monitorizate. Printre problemele cele mai des întâlnite se numara nedepunerea, completarea necorespunzatoare si nepublicarea declaratiilor de interese si de avere, respectiv declaratii de rudenie în sistemul de sanatate, încalcarea, dezinteresul si necunoasterea prevederilor legale privind conflictele de interese si incompatibilitatile. Centrul de Resurse Juridice a sesizat numeroase încalcari ale prevederilor legale privind evitarea conflictelor de interese si a incompatibilitatilor în judetele Mures, Galati, Bacau, Vrancea, Constanta, Iasi, Dâmbovita, Gorj. Raportul final semnaleaza si probleme de integritate la nivelul achizitiilor publice cum ar fi evitarea utilizarii procedurilor de achizitie publica cu grad crescut de transparenta prin stabilirea unei valori scazute a contractului sau prin „spargerea” contractului în unitati cu valori mai scazute si marirea repetata a valorii contractului de achizitie publica, prin încheierea de acte aditionale. Raportul facut public la Bucuresti mai semnaleaza ca legea privind protectia avertizorilor de integritate este ignorata, iar regulamentele de ordine interioara ale institutiilor publice locale nu au fost puse în acord cu prevederile Legii nr. 571/2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza încalcari ale legii. Raportul propune si o serie de masuri asupra codurilor de conduita pentru functionarii publici, înasprirea regimului incompatibilitatilor alesilor locali, inclusiv prin abrogarea art. 92, alin.6 din legea nr. 161/2003 care înca permite consilierilor locali si judeteni sa încheie afaceri cu consiliile din care fac parte, modificarea declaratiei de avere pentru a înlocui rubrica “valoare de impozitare” cu “valoarea de achizitie”, modificarea continutului declaratiilor de interese pentru ca demnitarii si functionari sa declare, pe lânga interesele personale, si pe cele ale sotilor si rudelor de gradul I, în legatura cu care Legea impune interdictii în luarea deciziilor. Astfel, s-ar face operational art. 72 din Legea nr. 161/2003, statutarea obligatiei functionarului si demnitarului de informare în scris a sefului ierarhic în cazul existentei unui conflict de interese. La momentul actual legea nu impune o anumita forma de informare si, de aceea, informarea privind existenta unui conflict de interese se face verbal. „Modul în care alesii locali profita de pe urma functiilor lor publice este revoltator. Acestia au grija ca, prin consiliul din care fac parte, sa treaca cel putin o hotârâre de pe urma careia sa se aleaga si ei cu ceva: o scutire de taxe, un spatiu sau un teren cumparat sau închiriat de la autoritatea publica din care fac parte etc. Iar aceasta situatie am întâlnit-o în majoritatea judetelor pe care le-am monitorizat.”, a declarat Radu Nicolae, coordonatorul programului de Integritate Publica al Centrului de Resurse Juridice. (S.G.)