Interviu cu Andrei Marga, rectorul Universitatii “Babes-Bolyai”
Reporter: Stimate domnule profesor Andrei Marga, va rugam sa ne spuneti, din punctul de vedere al conducerii Universitatii “Babes-Bolyai”, care este importanta Catedrei de limbi si literaturi scandinave si a Bibliotecii de pe langa aceasta, tinand cont de dimensiunea multiculturala e care a capatat-o Universitatea “Babes-Bolyai” in special dupa anii 1990?
Andrei Marga: Catedra de Limbi si Literaturi Scandinave este o prezenta dinamica in viata universitatii, cu o oferta de studii foarte oportuna. Ca urmare a acestei oferte, suntem mai aproape de culturile Norvegiei si ale celorlalte tari nordice si pregatim tineri pentru o cooperare extinsa cu tarile respective. Apreciem foarte mult ceea ce a facut, in acest sens, grupul condus de Sanda Tomescu-Baciu. Pe un plan mai larg, se poate spune ca fiecare trebuie sa stapanim limbile “mari” (adica limbile de mare circulatie), dar este util sa stapanim cat mai bine mai multe limbi socotite “mici” (precum norvegiana, romana, etc.). Biblioteca Nordica este tot mai mult o institutie de referinta in Cluj. Primim astazi mult de pe Internet, dar informarea prin scriitura clasica ramane indispensabila.
Rep.: Care sunt principalele directii de dezvoltare ale Universitatii “Babes-Bolyai” din perspectiva politicilor de internationalizare, a celor de cercetare si de cooperare regionala?
A.M.: Înainte de toate, Universitatea “Babes-Bolyai” vrea sa se pozitioneze mai puternic in planul competitiilor internationale. Pentru aceasta, internationalizarea programelor si inovatia sunt mijloacele majore. Aplicam programe de cooperare diversificate, inclusiv pe regiuni europene. Aceste programe cauta sa se verifice prin consecinte, cu deosebire prin consecinte in productia stiintifica proprie, in sporirea relevantei acesteia si in formarea de personalitati competitive.
Rep.: Ce inseamna afilierea Universitatii “Babes-Bolyai” la diferite asociatii universitare europene si internationale si care este rolul Facultatii de Litere in acest context?
A.M.: Facultatea de Litere a fost si este un laborator de idei noi in materie de cooperare. Universitatea “Babes-Bolyai” – cu cele trei linii de studii (romana, maghiara, germana), cu numeroase programe cu baza linguala, cu douazeci si una de facultati si cu peste o suta de departamente si catedre – desfasoara un evantai complex de activitati in spatiul international, adesea in asociatii regionale sau continentale. În legatura cu studiul limbilor, tinta rationala este sa legam pregatirea linguala cu cooperarea in stiinte si economie. Iar in ceea ce priveste participarea la asociatii internationale, tinta noastra este sa fim nu numai participant, ci si subiect al initiativelor si organizator de reuniuni internationale semnificative. Universitatea “Babes-Bolyai” a organizat, de altfel, mari reuniuni continentale si va continua sa o faca.
Rep.: Acum, dupa 10 ani de functionare a Programului Erasmus, care sunt concluziile, dar si perspectivele Universitatii “Babes-Bolyai”?
A.M.: Erasmus este o oportunitate excelenta pentru studenti si cadre didactice. Programul permite efectiva integrare europeana a universitatilor. Daca programul ar dispune de resurse financiare mai mari, impactul sau ar spori, ceea ce ar fi benefic.
Rep.: Cum credeti ca va privi lumea universitara clujeana sau, daca vreti, transilvaneana, aparitia unor centre culturale straine dezvoltate pe langa sau in colaborare cu catedrele unde se predau limbile respective? Exemplul cel mai recent, daca nu ma insel, este Centrul Cultural Coreean, din incinta Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor, din cadrul Universitatii “Babes-Bolyai”.
A. M.: Universitatea “Babes-Bolyai” a organizat numeroase centre culturale si biblioteci internationale (Centrul Cultural American, 1994; Centrul Cultural German, 1995; Centrul Cultural Britanic, 1997; Biblioteca Spaniola, 1998; Centrul Cultural Italian, 2003, si altele). Astazi, cand sarbatorim o decada sau mai mult a fiecarui centru, se poate spune sigur: eficienta linguala si culturala a centrelor si a bibliotecilor internationale a fost foarte ridicata. Aceasta parere o impartasesc tot mai mult cei din jur.
Rep.: Ce afinitati culturale aveti, tinand cont de formatia Dvs. ca germanist, din zona scandinava?
A.M.: Cel care foloseste limba germana gaseste multe afinitati in culturile nordice. Pentru mine, Ibsen, Kierkegaard, Grieg, von Wright si multii altii au fost punti de legatura cu Nordul european. În filosofie, tarile nordice au dat sinteze filosofice esentiale pentru cultura europeana; aceasta nu poate fi inteleasa fara filosofiile nordice.
Rep.: Ca ministru, presedinte al Colegiului Academic al Universitatii “Babes-Bolyai” si ca rector reales al Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj, va rugam sa prezentati relatiile de colaborare pe care le-ati avut, pe linie academica, cu institutii din tarile nordice.
A.M.: Am conlucrat la formarea Catedrei de Limbi si Literaturi Scandinave si a Bibliotecii de Studii Nordice la Universitatea “Babes-Bolyai”. Ca ministru, am actionat pentru realizarea initiativei primului ministru suedez, de examinare, in 1998, a memoriei Holocaustului. Am cooperat cu reprezentanti finlandezi in invatamantul rromilor. Am reprezentat institutii europene in actiunile de la Copenhaga pentru organizarea Quality Assurance in universitatile europene, precum si in reuniunea de la Reykjavik, consacrata identitatii universitatii europene. Din partea ONU, am participat la dezbateri in Helsinki. Cel mai recent, am participat, ca invitat al EAIE (Haga), la conferinta anuala de la Trondheim. Consider, insa, ca, desi exista cooperari ale Universitatii “Babes-Bolyai” cu universitati din tarile nordice, expansiunea acestor cooperari este nu in trecut, ci abia in fata noastra. În ceea ce ne priveste, suntem gata sa promovam aceasta expansiune.
A consemnat Diana Sacarea
