Nevoia de şmecherii

Fotbalul e locul unde, după politică, probabil, se fac cele mai multe şmecherii. Acesta se pot numi blat, reciprocitate, aranjament, trânteală, înţelegere etc. Mai devreme sau mai târziu orice echipă, oriunde o fi jucând ea, de la Divizia A la Campionatul sătesc, ajunge să participe la un meci strategic. Miza e evident alta, de la caz la caz, dar ideea e aceeaşi. “Facem cumva să fie bine” zice o expresie consacrată, care pute a complicitate, a aranjament.
Lumea în care trăim ne obligă să călcăm uneori linia de demarcaţie dintre legal şi ilegal, dintre moral şi…mai puţin moral. Oricât de corecţi am fi, mai devreme sau mai târziu, viaţa de obligă să facem un mic rabat, o mică excepţie. Apoi, încet încet ne obişnuim, şi ceea ce ni se părea de neacceptat la început devine un lucru normal. Aşa e şi la fotbal.
Un exemplu interesant, ciudat, care oarecum face excepţie de la regulă, avem în seria C9, unde joacă şi echipele mureşene. Sunt şase la număr. Esti tentat să crezi că la nevoie se ajută între ele, doar joacă în acelaşi judeţ şi se cunosc bine. Sună aiurea, dar lucrurile nu stau deloc aşa. Într-un fotbal bolnav de aranjamente şase echipe din aceeaşi ogradă nu se ajută, ba chiar îşi întorc fără ezitare spatele, când e vorba de puţin sprijin. Şi asta nu pentru că ar fi atâta moralitate în ecuaţie, încât nu ar rămâne loc pentru chestii strategice. Nici vorbă. E altceva. Ceva aproape de neînţeles. Un fel de orgoliu amestecat cu teamă. E ca în vorba aceea care spune că mai bine faci afaceri cu străinii decât cu rudele şi prietenii. Oricât de struţomani să fim, până la urmă tot de chestiuni financiare discutăm. Când esti la retrogradare sau la promovare şi ai nevoie de trei puncte, sau chiar numai de un egal, fără să cotizezi nu merge, indiferent cât de concetăţean eşti cu cel ce dă. Vorba aceea: “frate, frate, da’ punctu’-i pe bani.”
Şi uite aşa socotelile dintre mureşeni dau mereu cu virgulă, în timp ce alţii-şi suflă în pumni de bucurie şi se uită cum ne lăsăm unul pe altul de izbelişte. Să nu mă înţelegeţi greşit. Nu militez pentru un fotbal jucat la vestiare sau la umbra unei sticle, însă dacă nu intri în hora vremurilor se cheamă că eşti uşor fraier. Şi nu ai nici o şansă de supravieţuire.