Un efort prea mare pentru un buget rural

Cronica rurală la Suseni

Nici nu ştim dacă e corect să folosim astăzi pentru unele localităţi rurale, apelativul “la ţară”. Când rosteai acest cuvânt nu te puteai gândi la altceva decât la liniştea de la bunici şi la satul prăfuit în care relaţia om – natură te copleşea. Astăzi e altceva. Astăzi nu mai e evadare în natură, în tradiţii. Acum se discută şi acolo de infrastructură, de investitori şi de informatizare. Aşa se-ntâmplă şi într-o comună aflată la trei kilometri de Reghin, Suseniul.

Oamenii i-au spus primarului în felul următor: “De ce râmi tot pământul? Ce ne trebuie nouă apă şi toate alea?”. Acum, însă, îi sunt recunoscători. Aici, în comuna Suseni, s-au întâmplat multe în ultimii ani, oamenii fiind nu odată descurajaţi în ceea ce priveşte introducerea gazului, a apei, a telefonului digital, etc. De ce? Vă veţi lămuri în cele ce urmează.
Introducerea gazului în comună a început în anul 1997. Atunci oamenii şi-au vândut animalele pentru a plăti şapte milioane, doar pentru a le trece ţeava de gaz în faţa casei. Firma care a câştigat licitaţia, SC Aldor SRL, a început lucrările şi le-a abandonat. Mai târziu localnicii au aflat că firma a dat faliment. Tragedii şi descurajări. A venit anul acesta Distrigazul cu investiţie proprie la reţeaua stradală. Compania a scos toate conductele, pentru că şi acea puţină investiţie pe care a făcut-o SC Aldor SRL era de proastă calitate. Reţeaua stradală e pe terminate dar pentru introducerea gazului metan în casă e nevoie de încă douăsprezece  milioane. Oamenii şi-au recăpătat încrederea dar nu mai au bani.

Cu apa e la fel

Printr-un proiect Sapard câştigat de primărie, comuna s-a umplut de cişmele. Desigur că acest sistem n-a funcţionat nici în Suseni, dar apa e lângă casă. Avantajul în aceste proiecte este că banii vin de la Uniunea Europeană. Nu trebuie să faci altceva decât să-ţi introduci apa în casă şi s-o contorizezi. Dar  şi acest lucru reprezintă un efort financiar de câteva milioane. În unele comune s-au făcut progrese mari în acest sens, însă aici oamenii sunt terminaţi. Dar cum o problemă nu vine niciodată singură, acum două săptămâni majoritatea localnicilor din centrul de comună au rămas fără aparatură electrică. Din cauza unui transformator defectat, oamenii din Suseni s-au trezit cu aparatele electro-casnice arse. Pagubele sunt de ordinul miliardelor, şi ar trebui achitate de Electrica. Oamenii au declarat că cei de la sucursala Mureş nici nu s-au deplasat până la faţa locului. Şi mai e nevoie de cereri, de verificări, abia după aceea dacă se vor da ceva despăgubiri. Şi asta în cazul în care celor de la Electrica nu le convine un proces cu aceşti oameni. Dar asta nu e tot. Sătenii din Luieru mai au de achitat şi introducerea televiziunii prin cablu.

Agricultura şi politica

Din fericire la capitolul agricultură nu sunt probleme. Chiar dacă Asociaţia Agricolă din Suseni a dat faliment, cea din Luieru merge foarte bine. Aceasta a preluat sediul fostului CAP, unul din cele mai mari din judeţ, reuşind să pună mâna şi pe fostul SMA, unde erau în stare de funcţionare douăsprezece tractoare şi o serie de alte utilaje. Pe lângă faptul că lucrează peste 800 de ha de teren au şi o brutărie şi un efectiv de animale considerabil. Peste 250 de bovine şi peste 100 de oi. Preşedintele Asociaţiei este actualul primar. Faptul că e un bun gospodar l-a demonstrat de-lungul anilor prin asociaţia pe care o conduce. Este primul primar ales din comuna Luieru. Pentru a vă da seama cât de greu este să iasă un primar de naţionalitate română şi să fie şi din Luieru, iată cum s-au desfăşurat alegerile. Au fost opt candidaţi români şi unul din partea UDMR. Populaţia maghiară e cea majoritară. Dacă candidaţii români porneau cu şanse egale aveau câte 120 de voturi iar cel din partea UDMR peste 1000. Primarul Moraru a ieşit din primul tur, fiind votat şi de maghiari. Agricultorul nostru nu i-a dezamăgit pe oameni, dar nu ştie dacă va mai candida în 2004. Este un lucru pe care cei de la PSD nu-l iau în seamă. Cei mai buni primari din cei 54, pe care-i are PSD în judeţ, nu mai vor să candideze. Aceştia sunt nişte oameni pe care sătenii îi imploră să rămână pe scaunul de şef. Dacă ei nu vor mai candida PSD va pierde cel puţin 60 la sută din comunele pe care le deţine.
Pădurile aparţin aproape în totalitate primăriei. E şi acesta un venit frumuşel. Din cele 300 de hectare şcolile şi restul instituţiilor sunt asigurate la iarnă. Şi mai rămâne şi ceva lemn de foc pentru vânzare.
 
Investitori, planuri de viitor

Investitorii nu prea au dat buzna în această zonă. Pământ de vânzare nu este, păduri nu mai au de exploatat, rămâne doar agroturismul şi industria. Fosta fabrică de cărămizi s-a transformat în atelier de reparaţii pentru utilaje grele. Mai sunt de cumpărat două grajduri ale fostului CAP Suseni, care este la al patrulea proprietar şi care doreşte şi el să le dea mai departe. Planul de viitor al este repararea drumului dintre Luieru şi Suseni, un drum de cinci km, pentru care primarul spune că va obţine fonduri. Cel puţin aşa au promis pesediştii de la judeţ.

Şcoli şi biserici

Şcolile din comună sunt imense şi costisitoare. În schimb, pe an ce trece, copiii sunt mai puţini. În Luieru clasa a V-a nu mai are nici un elev. Acum se doreşte introducerea gazului şi a apei şi în şcoli. Căminele Culturale sunt şi ele numai bune de baluri şi nunţi, dar asemenea evenimente se-ntâmplă tot mai rar deoarece satele sunt îmbătrânite. Autorităţile susţin că tinerii se vor întoarce în număr mare odată cu rezolvarea utilităţilor necesare pentru pretenţiile vieţii de astăzi.