Uncategorized

Hidrografia și hidrologia

Teritoriul se află în bazinul hidrografic al Mureșului, râu care curge la circa 10 kilometri sud de localitate. Văile principale sunt: Valea Câmpiei, Ludușelului, pârâu care izvorăște din județul Bistrița-Năsăud, are o lungime de 59 kilometri, cu o suprafață a bazinului hidrografic de 643 kilometri pătrați, și un fond forestier de 2.465 hectare. Afluenții care ne interesează ai acestui pârâu sunt: Pârâul Ascunsa, Pârâul Sub Teiuș, Pârâul Recea, Pârâul Sec, Valea Șarchii, Pârâul Daho și Pârâul Zăpozie.

Valea Șarchii, pârâul cel mai inportant de pe raza comunei, după Valea Câmpiei, are o lungime de circa 10 kilometri, o suprafață a bazinului hidrografic de 40 kilometri pătrați, un fond forestier de circa 109 hectare, izvorăște de pe teritoriul comunei Zau de Câm­pie, Satul Bărboși, străbate satele Bărboși, Bârza și Sânger, și se varsă în apropierea gării C.F.R. din Sânger în Valea Câmpiei. Are numeroși afluenți, atât în stânga cât și în dreapta, unii fiind permanenți alții temporari. Printre cei mai importanți afluenți se număra Pârâul Satului, Pârâul Bârza (De sub Coastă), Pârâul Cânetelii, Pârâul Recea. Deși în ultimii ani seceta prelungită a dus la scăderea considerabilă a nivelului apei până la uscarea albiei, aceste pârâuri pot oricând să producă mari pagube prin revărsare, așa cum s-a întâmplat nu odată în trecut. Inundații cu destule pagube s-au produs nu numai în 1970, 1975 1998, dar sunt date și despre efectele revărsărilor din 1857, 1872, 1912, 1932 și 1933 când s-au produs și numeroase alunecări de teren.

Valea Ranta, cu o lungime de circa 9 kilometri, se varsă direct în râul Mureș, în aval de satul Cuci. Numeroase izvoare de coastă apar în teritoriul datorită alternanței de roci permeabile și impermeabile, care prin adunarea apelor dau pârâiașe mai mari sau mai mici. În satul Bârza curg Pârâul de Sub Coastă și Pârâul Bârzii, mai în aval Pârâu de la Stanu, în zona Cânetele curg mai multe pârâiașe, Pârâul de la Gaura Sângerului, Pârâul Fundul Cânetelii, Pârâul Cânetelii; din zona centrală a localitații apa este adunată de Pârâul Săvești, Pârâul Bisericii Catolice, Pârâul Școlii (Buna Bătrână), Pârâul Plopi, de către pârâul Satului (Cloponiță) și care se varsă în Pârâul Șarchii, în zona cunoscută ca Podul Șarchii. În funcție de relief, apa freatică se află la adâncimi de peste 10 metri pe culmi, 3-5 metri în zonele depresionare, și 0,5-2,5 metri în văi. În general apa este bună de băut ,cu câteva excepții în partea de sud-vest a localitații. Cele mai cunoscute fântâni au primit numele locului sau al locuitorului pe pământul căruia a fost sau este. Așa sunt cunoscute fântânile Buna, Buna Bătrână, Bodor, Cânetele, Largu, Măgheran, Sub Teiuș, Samoilă, La Plopi, Recea, Fântâniță, etc. Există și câteva izvoare sărate în satul Bârza, cătunul Vale, cel mai cunoscut fiind cel de la Stanul. După inundațiile din 1970 și 1975, între Sânger și Tăreni, satul Moara de Jos, pe albia Pârâului de Câmpie, s-a amenajat un lac piscicol in suprafață de circa 40 hectare; înainte acest loc era o întindere de stuf și trestie, mlăștinos,cunoscut ca un rai al păsărilor de baltă. Tot în această perioadă Valea Șarchii a fost supusă unor lucrări de regularizare.

Clima

Clima este în general moderat-continentală. Pentru interpretarea climei s-au folosit datele de la Stațiunea Meteo Sărmaș și Stațiunea Câmpia Turzii. Temperatura medie multianuală este de 8,3° C pentru Sărmaș și 8,7° C pentru Câmpia Turzii. Media lunară cea mai scăzută este în luna ianuarie -4° C la Câmpia Turzii și -4,2° C la Sărmaș, iar cea mai ridicată temperatură se înregistrează în luna iulie 19,8° C la Câmpia Turzii și 18,3° C la Sărmaș. Pentru perioada 1976-1988, cea mai mică temperatură s-a înregistrat în 14 ianuarie 1985, -29,6° C, iar cea mai ridicată temperatură a fost în 20 iulie 1987, +37,5° C, ambele la Sărmaș. Amplitudinea medie a temperaturilor oscilează mai puțin față de alte zone, deoarece oscilațiile sunt atenuate de relieful depresionar al Câmpiei Transilvaniei. Amplitudinea anuală este de 69,2° C la Câmpia Turzii și 67,1° C la Sărmaș. Numărul zilelor fără îngheț este de 170-180, la Câmpia Turzii, și 183 zile la Sărmaș. Brumele sunt frecvente primăvara în aprilie, posibile și în primele două decade a lunii mai, iar toamna primele brume apar în decada a doua a lunii septembrie, fiind frecvente în octombrie. Media zilelor cu brumă este de 32,5 zile.

Regimul pluviometric

Precipitațiile atmosferice au o repartiție neuniformă pe luni. Media multianuală a precipitațiilor este de 590 mm, la Câmpia Turzii, și 526 mm la Sărmaș. Precipitațiile maxime se înregistrează în luna iunie, 72,4 mm, iar minimele în februarie, 21,6 mm. Minima lunară a fost de 0 mm în februarie 1976, iar maxima în 24 de ore a fost în 21 iunie 1979, de 63,8 mm, iar după 1990, probabil maxima a fost în 1992, de 136 mm în 24 de ore, la Luduș. Zăpada atinge câțiva centimetri până la câteva zeci de centimetri, media multianuală fiind de 18,6 centimetri, fiind rare iernile cu zăpezi abundente sau cele fără pic de zăpadă. Grindina este un fenomen destul de rar în această zonă, dar când se produce poate provoca mari pagube. Vânturile din zonă au o intensitate relativ mică, datorită formei depresionare, și au în general două direcții dominante: iarna dinspre sud-est, vara dinspre nord-vest, vest și sud-vest. Cea mai mare intensitate o au vânturile dinspre nord-vest, care sunt și aducătoare de ploi. Solurile reprezintă rezultatul acțiunii conjugate a tuturor factorilor de solidificare. Este imposibil de delimitat acțiunea fiecărui factor în parte. Rolul predominant în formarea și repartiția teritorială a solurilor au avut-o apa freatică, roca ma­mă, vegetația și relieful. Influența directă a reliefului se observă îndeosebi în procesul de eroziune. Pe versanții puternic înclinați, acoperiți cu vegetație rară, solul este expus eroziunii, prin apele de șiroire, care îndepărtează orizonturile superioare, iar orizonturile inferioare au o fertilitate mai scăzută. Pe acești versanți procesul de eroziune este mai puternic ca cel de pedogeneză. Pe versanții slab înclinați se produce o antrenare lentă a materialului din stratul superior. Particolele fine sunt antrenate de ape,transportate și depuse la partea inferioară a versantului dând naștere la soluri mai fertile. Pe terenurile plane sau cu înclinații mici, datorită impermeabilitații orizontului, apa din precipitații nu pătrunde în profunzime în sol, stagnează în acest orizont, fapt care duce la pseudogheizarea solului. În zonele de luncă sau unde apa freatică este aproape de suprafață se obsearvă fenomene de gheizare și formarea unor soluri hidromorfe cum ar fi solurile gleice, lacoviștile și soluri clinohidromorfe, sau cu gheizare slab sau moderată a unor soluri deja gata formate.

Flora

Teritoriul comunei face parte din zona de vegetație a pădurilor, subzona silvostepei, distinctul silvostepă medie a Câmpiei Transilvaniei. În pădurile și tufișurile din zonă, pe o suprafață de circa 305 hectare, speciile dominante sunt: Quercus robur, Quercus peduncularis, Ulmus campestris, Tilia tomentosa, Populus nigra, Robinia pseudoacacia etc. Vegetația ierboasă prezintă o mare varietate în funcție de microrelief. În zonă predomină vegetația ierboasă xerofilă și mezoxerofilă re­­pre­zentată prin: Pos protensis, Festuca sp., Dactylis glomerata, Stipa capillata; pe văile dintre versanți unde drenajul este defectuos, vegetația caracteristică este reprezentată prin: Alopecurus pratensis, Agrostia alba, Deschamsis caespitosa, Agropyron repens, Trifolium sp., Rumunculus sp., Cichorium intybus ș.a. În lumea văilor și în zonele cu exces de umiditate predomină vegetația hidrofilă: Inunae corex, Pharanghuites etc. Terenurile cu expoziție sudică,sud-estică sau sud-vestică, care sunt și erodate au pajiști cu valoare furajeră. Speciile dominante aici sunt: Agropyron cristatum, Agropyron ischemus, Festuca sulcata, Artemisia campestris etc. Terenurile cultivate au în general următoarele buruieni: Amaranthus retroflexus, Taxacum afficale, Cirsium arvense, Agropyron repens, Agrostecuma, Setaria, Veronila, Stellaria ș.a. Pe dealurile din nordul localitații crește în pâlcuri rare și vestitul bujor de stepă.

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close