Izsak Marton – promotor al culturii

Sculptorul în vâstă de 91 de ani a trecut la cele veşnice

Săptămâna trecută, sculptorul Marton Izsak, unul dintre cei mai reprezentativi plasticieni mureşeni, a trecut în nefiinţă. Personalitate marcantă a vieţii culturale din Târgu Mureş, fondator şi director al Liceului de Artă din oraş, membru fondator şi extrem de activ al Uniunii Artiştilor Plastici, filiala Mureş, Izsak Marton va rămâne în permanenţă în conştiinţa oraşului, în primul rând prin lucrările de for public pe care le-a conceput şi executat, grupul statuar Bolyai, statuia Soldatului Necunoscut şi busturile lui Mihai Eminescu.

Izsak Marton se naşte la Gălăuţaş, judeţul Harghita, în 1913. Face şcoala primară în localitatea natală şi liceul în Târgu Mureş. Urmează apoi cursurile Facultăţii de Belle Arte la Budapesta, după care revine în Târgu Mureş, unde îşi deschide prima personală cu lucrări realizate în perioada studenţiei. În timp reuşeşte să stabilească relaţii profesionale şi de prietenie cu majoritatea plasticienilor români, pe care le cultivă timp de o viaţă. Izsak participă la numeroase concursuri de proiecte culturale, el fiind autorul proiectului standului României de la Expoziţia Universală de la New York. De asemenea, este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Târgu Mureş, încă din primele momente de fiinţare a acesteia, având un aport masiv la constituirea filialei. După război se implică în viaţa culturală a comunităţii şi în activitatea didactică. Este fondatorul actualului Liceu de Artă din Târgu Mureş, pe acre l-a condus, în calitate de director, timp de 25 de ani. Izsak a fost însă şi un dascăl foarte înzestrat, nu doar un bun artist, formând numeroase generaţii de plasticieni. Astfel, zeci dintre foştii săi elevi au devenit artişti foarte bine cotaţi internaţional.
Ca sculptor, Izsak a fost un foarte bun portretist, el fiind autorul a numeroase busturi, unele dintre ele aflate în Târgu Mureş, Mihai Eminescu, Bartok Bela, Szengyorgyi Istvan, fondatorul şcolii de teatru târgumureşene. Printre preocupările artistice ale lui Izsak Marton, un loc special l-a ocupat destinul tragic al evreilor din Transilvania, interes explicabil şi prin faptul că artistul a fost, în perioada celui de-al doilea război mondial, deportat într-un lagăr de muncă forţată, împărtăşind soarta victimelor Holocaustului şi înţelegând suferinţa, drama trăită de acest popor. Astfel, în 1947 se dezveleşte un monument purtând semnătura artistului, închinat memoriei victimelor Holocaustului, şi care se găseşte astăzi în faţa sinagogii din Dej. De asemenea, artistul a realizat o lucrare, tot pe această temă, care a stat, timp de câteva decenii, în formă definitivă, în ipsos, în atelierul său, pentru a fi inaugurată la Târgu Mureş în 2003. Această machetă, a Monumentului Memorandiştilor, a fost trimisă luna trecută la Glasgow cu prilejul comemorării anuale a victimelor Holocaustului, fiind extrem de apreciată. Vestea morţii maestrului s-a întretăiat cu mesajul de felicitări la adresa calităţilor compoziţionale ale monumentului.
Izsak Marton şi-a câştigat prin arta sa, prin spiritul creator mereu în căutare de noi forme expresie ale limbajului plastic, prin vocaţia sa de educator un loc al său în contextul artei româneşti şi în conştiinţa comunităţii mureşene.