Jakab Tibor: “Datoria unui fotograf este de a pastra ceva pentru posteritate”
Târgumureseanul Jakab Tibor se numara printre cei mai valorosi 25 de artisti fotografi de pe glob, cu 58 de premii internationale, printre care cinci medalii de aur si peste 1.500 de articole ilustrate in diferite ziare si reviste din tara si strainatate. Cu toate ca are diploma de inginer, Jakab Tibor este pasionat de fotografie de peste 25 de ani. Recenta expozitie “Naked Beauty”, pe care a prezentat-o cu ocazia celei de-a sasea editii a festivalului Simfest a reusit sa starneasca reactiile diferite in randul publicului.
Reporter: De unde pasiunea pentru fotografie?
Jakab Tibor: Pasiunea pentru fotografie o am de peste 25 de ani. De formatie sunt inginer, la vremea aceea majoritatea eram ingineri sau medici, dar fotografia m-a pasionat intotdeauna. Am inceput sa am expozitii personale atat in tara cat si peste hotare si am primit o bursa la Institutul din New York de fotografie. Am urmat acest institut tocmai pentru a invata de la cei mai buni din domeniu. Lucrarile mele au ajuns in colectii din intreaga lume, atat in muzee si galerii de arta cat si in colectii particulare. Fotografia a devenit un fel de virus pentru mine, principala mea preocupare. In momentul de fata profesez fotografia ca si profesionist, lucrez ca si fotoreporter la reviste prestigioase din tara si strainatate.
Rep.: Care sunt aceste reviste?
J.T.: In general evit revistele de scandal. Colaborez numai cu publicatii de calitate, de exemplu una este din domeniul gastronomiei “La cucina”, ce apare in Bucuresti, alta este revista “Free”, ce va aparea luna viitoare, apoi revista “Casa Lux” si “Casa de vacanta”. Fotografiile de scandal nu sunt genul meu de fotografii, chiar daca s-ar plati oricat, nu-mi place genul acesta si evit sa-mi manjesc numele cu acestea. E ca si in arta, conteaza foarte mult ambianta unde expui, modul in care o faci, cu cine expui in acelasi loc, pentru ca la un moment dat te clasifica.
Rep.: Care a fost momentul de inceput al carierei dumneavoastra?
J.T.: Inainte sa merg la studii in strainatate, am avut numeroase expozitii personale in strainatate. Am fost invitat in diferite tari ale lumii, chiar si inainte de ’89 iar prima expozitie personala a fost in Anglia la New Castle iar tema a fost una sociala. A urmat o serie de expozitii in Elvetia, Franta, Germania, Ungaria. Publicul a fost foarte deschis peste tot, intotdeauna pot sa zic sa zic ca am fost mai bine primit de publicul din strainatate decat de cel din tara. Aici in Romania de fiecare data cand cineva incearca sa faca ceva, cineva incearca sa-l traga in jos.
Talent recunoscut international
Rep.: De-a lungul carierei ati fost distins cu numeroase premii, printre care distinctia “Excellence FIAP Silver” oferita de Federeatia Internationala de Arta Fotografica. Ce au insemnat acestea pentru dumneavoastra ca artist?
J.T.: Toate aceste premii au o anumita valoare, inseamna recunoastere pe plan mondial, deci pentru cunoscatori acestea spun ceva. Pentru cei care nu sunt cunoscatori, acestea sunt niste banalitati. Toate premiile trebuie sa aiba o acoperire in realitate, deci nu se dau la intamplare. Cea mai inalta distinctie obtinuta este de la Federatia Internationala de Arta Fotografica, care cuprinde atat fotografi amator cat si profesionisti. Am primit de la Societatea Americana de Fotografie un premiu pentru intreaga activitate, atat pentru activitatea expozitionala cat si pentru eforturi facute pentru promovarea artei fotografice. In acest sens am tinut prelegeri, work-shop-uri, am fost invitat pana si in Africa de Sud la un congres mondial unde am avut prelegeri ilustrate, am avut cursuri si in Germania, Elevetia, Ungaria, deci in general pe unde am avut expozitii.
Rep.: De ce anume are nevoie un fotograf pentru a ajunge la performanta?
J.T. : In primul rand talent, perseverenta, hotarare, ca in orice domeniu de altfel si sa nu fie partea materiala o motivatie, pentru ca la noi din arta nu se traieste. Cine vrea sa faca bani din arta in Romania nici sa nu se apuce. In strainatate se pot face bani din arta dar aici nu, sau cel putin nu la nivelul de afara. Oamenii din Romania nu sunt obisnuiti sa dea bani pe arta. Chiar si in locurile detinute de cei cu bani intalnim reproduceri ale operelor de arta si nu originale.
Rep.: Ce va place mai mult sa fotografiati, oameni sau peisaje?
J.T.: Pentru activitatea profesionala fotografiez orice dar pentru activitatea artistica va spun ca nu-mi place sa fotografiez fara oameni. Nu-mi plac naturile moarte, peisajele. Prefer fotografiile sociale, oameni, nuduri, deci frumusetea corpului uman. Imi place foarte mult sa pozez tigani, am o colectie intreaga de poze cu tigani. Fotografiez tigani de peste 20 de ani, am umblat in multe tari din Europa special pentru acest scop. Am cautat grupuri de tigani pentru a le fotografia modul de viata, portul, obiceiurile. Cred ca odata cu marea globalizare acestea vor disparea de aceea vreau sa le fotografiez pana mai sunt, pentru ca este o datorie a unui fotograf sa incerce sa pastreze ceva pentru posteritate. De exemplu tiganii cu porturi nu sunt decat la noi in tara, aici inca mai avem o insula de tigani arhaici.
Femeia, cel mai frumos produs al naturii
Rep.: Vorbiti-ne despre expozitia “Naked Beauty”.
J.T.: Aceasta expozitie a avut una din temele mele preferate, nudul. Ideea expozitiei a fost de a face ceva in premiera, adica sa fac ceva ce nu s-a mai facut, de aceeea pe langa expozitie am avut si un vernisaj mai deosebit. Am vrut ca publicul venit la expozitie sa aiba ocazia sa patrunda in culisele unui asa numit studio unde se face un shooting cu un model viu. Oamenii in general nu stiu ceea ce se intampla la o sedinta foto, deci lumea aceasta a fotografului si a atelierului sau este una misterioasa. Eu am incercat sa-i invit in lumea aceasta, sa relevez un pic misterul, de aceeea la vernisaj am schitat un atelier foto, am avut un model viu si am prezentat o sedinta foto in fata publicului, in scopul de a arata aceasta conlucrare dintre artist si model. Ca sa se nasca o adevarata lucrare de valoare, intre cei doi trebuie sa existe o comunicare perfecta, sa formeze un intreg, altfel fotografia va avea lipsuri. Dupa sedinta foto a urmat vizitarea expozitiei impreuna cu modelul, prin care am incercat sa sugerez faptul ca, dupa ce artistul si modelul participa amandoi la un proces de creatie, modelul este primul care are dreptul de a admira rezultatul muncii. Apoi a urmat reacoperirea modelului, respectiv semnatura data pe corpul acesteia pentru un final al lucrarii. Muzica a fost foarte importanta, fiind parte integranta a momentului artistic.
Rep.: Care a fost reactia publicului la vederea unui nud?
J.T: Nu m-a interesat daca reactia va fi pozitiva sau negativa, m-a interesat sa fie o reactie. Cel mai rau este cand nu se vorbeste nimic. Fiind o societate inca pudica la noi, sau fals pudica, scopul expozitiei a fost si acela de a vedea daca publicul a ajuns la o maturitate. Surprinzator, nu stiu daca am avut vreodata atatea reactii pozitive cat am avut dupa aceasta expozitie. Au venit numerosi spectatori la mine dupa expozitie si mi-au spus ca nu si-au inchipuit vreodata ca nuditatea poate fi asa frumoasa, fara nici o tenta de vulgar. Putem spune ca expozitia prezinta o redescoperire a femeii. Lucrarile au fiecare o sculptura de lumini si umbre, care reveleaza anumite parti ale corpului femeiesc in toata frumusetea lor, care-l surprind pe spectator. Indiferent de varsta o femeie poate fi frumoasa in felul ei iar femeia este cel mai frumos produs al naturii.
Valoarea se poate afirma si aici
Rep.: Sunteti pe lista celor mai valorosi fotografi ai lumii. Nu ati primit oferte de a pleca in strainatate? Nu v-a tentat niciodata?
J.T.: Oferte am avut de fiecare data cand am avut expozitie in strainatate. N-am vrut sa plec nu stiu de ce. M-am intrebat si eu de multe ori, mai ales cand aici m-am lovit de greutati care te streseaza degeaba. Dar n-am plecat pentru ca eu cred ca valoarea adevarata se poate afirma si aici. Daca as pleca din tara as deveni un fugar, nu mi-as gasi locul nicaieri.
Rep.: Ce expozitie pregatiti?
J.T.: In momentul de fata am o expozitie intineranta in Danemarca, care timp de un an va fi expusa in principalele orase de acolo. Pregatesc inca o expozitie la o galerie privata din Ungaria unde am fost invitat sa expun si se si vand lucrarile. Tema expozitiei din Danemarca este “Migratia” iar a celei din Ungaria nudul, dar vor fi si alte lucrari de ale mele, deci un fel de “Best of”.
A consemnat Claudia SAS



