Justiția în epoca Macovei
Acțiunea: Mazilirea președinților
Floarea Grosu, Marcela Bulzan, Ilie Verza, alți șefi ai instanțelor mureșene reprezintă propunerile noastre pentru CSM de verificare a deciziilor de numire în funcții de conducere * Promovări pe criterii personale, implicarea în dosare dubioase sau lipsa probității sunt doar câteva din lucrurile care li se pot imputa șefilor din Justiția mureșeană * Floarea Grosu și-a trimis sora spion la Marcela Bulzan, fără a mai ține cont de criterii precum competența * Președintele Tribunalului încearcă să uite soluția din dosarul Mitrea * Aurora Velțan, Daniel Ursulescu, Slavonia Bogus etc. se miră și acum cum au săltat într-un an și jumătate până la postul de judecător de Curte, fără a excela într-ale justiției * ZIARUL a realizat o radiografie necruțătoare a putregaiului din instanțele mureșene, fără să avem pretenția că este completă
Nu avem un Å¢uculeanu sau un Picioruș, nici o Rodica Stănoiu sau o Maria Huza, dar, dacă scanăm ceea ce se s-a întâmplat în ultimii doi ani în justiția mureșeană, oricât de îngăduitori am fi, trebuie să admitem că scandalul a fost cuvântul de ordine. De la acuze de incompetență până la favorizarea unor potentați ai zilei, o parte a magistraților mureșeni și-a dat măsura non-valorii profesionale, dar și a marilor tare umane care-i caracterizează. ZIARUL de Mureș vă prezintă o radiografie necruțătoare a involuției actului de justiție în județ. Fără ură și părtinire, membrii Consiliului Superior al Magistraților, dacă vor într-adevăr să demonstreze că vor reformă în justiție, în ciuda unor magistrați pătați și opaci care s-au aciuat în CSM, vor decide asupra menținerii sau nu în funcțiile de conducere a instanțelor din județ a unor președinți lipsiți de credibilitate.
Rotirea impusă a cadrelor
Momentul de declic în instanțele mureșene l-a constituit arestarea în 5 iunie 2003 a judecătorului Andreea Ciucă, ex-președintele Tribunalului Mureș. Acea intervenție în forță, cu desfășurări de trupe DIAS, ca pentru un infractor periculos, a fost catalizatorul care a detonat bomba care ticăia de ani buni în justiția din județ și, cu predilecție, în cea târgumureșeană. Dacă nu ar fi fost acel 5 iunie 2003, conflictul mocnit care domnea peste magistrați și împieta asupra relațiilor dintre ei, ar fi “agonizat” încă o vreme, dar, cu siguranță, ar fi izbucnit cu o putere mult mai mare. Sau poate deloc.
După arestarea judecătorului și ieșirea în stradă a colegilor săi, reprezentanții forurilor superioare – Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv Ministerul Justiției – și-au pus problema îndepărtării din funcțiile de conducere a tututor celor care erau cunoscuți ca apropiați ai ex-președintelui. Prima mutare a fost numirea în funcția de președinte a judecătorului Floarea Grosu, cunoscută pentru opoziția fățișă față de Andreea Ciucă, în timp ce vicepreședinte a fost desemnată ex-președintele Judecătoriei Sighișoara, respectiv judecător la Tribunalul Harghita, Marcela Bulzan, considerată, în schimb, o slabă profesionistă. Prin demisia, respinsă, urmată de revocarea din funcție în 25 iunie 2003 a președintelui Curții de Apel Târgu Mureș, Artenie Cordoș, Floarea Grosu este promovată președinte al CA, iar Marcela Bulzan avansează în funcția de președinte al Tribunalului Mureș. Dar aceste rotiri de cadre nu aveau să fie singurele care au bulversat instanțele mureșene.
Grosu, împotriva tuturor
Judecătorului Floarea Grosu nu i se pot reproșa multe pe plan profesional. Mulți ani de zile a fost judecător-delegat pe lângă Registrul Comerțului, iar o perioadă a îndeplinit și funcția de vicepreședinte al Tribunalului Mureș, în timpul primului mandat al Andreei Ciucă. După desemnarea sa, pentru o scurtă perioadă de timp, e drept, în funcția de președinte al Tribunalului, a încercat să șteargă toate urmele trecerii fostului președinte. Astfel, una din primele măsuri, contestată de altfel, a fost să se revină de la sistemul informatizat de înregistrare și evidențiere a cauzelor la înregistrarea de mână, decizie motivată astfel: în lege nu ar fi o dispoziție care să permită să faci evidențierea electronică. Mai mult, a solicitat evidențierea retroactivă de mână, pentru perioada ianuarie – iunie 2003, a cauzelor. |ntre timp, s-a revenit la fosta modalitate de înregistrare. |n rest, i se pot imputa promovările în funcțiile de judecător pe sistemul “celor care sunt cu mine”, problemă de care ne vom ocupa mai jos, precum și avansarea propriei surori – Camelia Savu – drept prim grefier la Tribunal (“supraveghetoarea” Marcelei Bulzan), deși mulți judecători pot confirma lacunele profesionale ale acesteia. Care, oricum, apar în notele explicative care i s-au cerut, privind deficiențe în activitate. |n plan profesional, Floarea Grosu și-a dorit avansarea în Consiliul Superior al Magistraturii, dar din cei 15 judecători intrați în cursă s-a clasat antepenultima, cu 73 voturi pentru (a se vedea site-ul CSM).
Bulzan, slab profesionist
Judecătorul Marcela Bulzan nu a strălucit niciodată în profesie. Ba mai mult, atunci când a participat la concursul pentru promovarea de la Judecătoria Sighișoara la Tribunal a obținut ultima medie dintre cei 12 candidați. |ntrucât nu erau decât 11 posturi de magistrați vacante, Ministerul Justiției, la comanda Rodicăi Stănoiu și prin vocea directorului Direcției de Organizare, controversatul Ioan Popa, a hotărât ca un post de la Judecătoria Sighișoara să fie luat și dat Tribunalului Harghita. Era doar un subterfugiu în urma căruia Marcela Bulzan putea fi promovată. Fosta conducere a Tribunalului Mureș s-a opus, pe considerentul că Tribunalul Harghita avea mai puțin de jumătate de cauze, argument de care nu s-a ținut cont însă, iar Marcela Bulzan a ajuns chiar vicepreședinte la instanța harghiteană. Nu ar fi rău ca reprezentanții din CSM să ia la purecat dosarele de cadre ale președintelui… Mai mult, Marcela Bulzan a fost implicată în două scandaluri, unul care a făcut înconjurul României – presupusul plagiat – , și cel de-al doilea ținut secret multă vreme, dar de notorietate pe culoarele instanțelor.
Am plagiat, nu am plagiat…
Anul trecut, purtătorul de cuvânt al CA Târgu Mureș, Nicolae Gabriel Ionaș, a dat-o în judecată pe Marcela Bulzan, susținând că aceasta l-ar fi plagiat. Este vorba de un articol publicat în revista “Dreptul” nr. 11/1998, pag. 114-118. Ionaș susține că, odată ajuns la Târgu Mureș, a constatat că același articol a fost prezentat în cadrul Sesiunii de Comunicări Å¢tiințifice desfășurate la Universitatea “Petru Maior” în perioada 23-34 noiembrie 2001 și apoi publicat de către Marcela Bulzan, pe atunci președinte la Judecătoria Sighișoara. Ionaș a susținut în plângere că același articol a fost prezentat de Marcela Bulzan și în 2002. Dosarul cu numărul 3491/2004 este pe rol la Tribunalul Mureș.
Judecător cu pile la miniștri
Mult mai grav ni se pare, însă, dosarul de restituire a unui imobil, instrumentat de judecătorul Bulzan la Sighișoara, în favoarea familiei ex-ministrului Transporturilor, Miron Mitrea. |n 2001, președinta pe atunci a Judecătoriei Sighișoara, judecătorul Marcela Bulzan a admis atât cererea de restituire în natură a imobilului situat pe Bulevardul 1 Decembrie nr.25 cât și cererea de constatare a nulității a trei contracte de vânzare-cumpărare, doar pentru că partea reclamantă era rudă, probabil mama, ministrului Mitrea.
Potrivit Legii 112/1995, Viorica Gabriela Mitrea și-a revendicat imobilul deținut în Sighișoara de tatăl ei, Miron Neagu. Comisia județeană pentru aplicarea Legii 112, prezidată de Virag Gyorgy, a respins prin Hotărârea nr. 933 din 19 octombrie 1998 cererea de restituire a imobilului în natură, propunând în schimb acordarea de despăgubiri. Viorica Mitrea a acceptat suma stabilită în cuantum de 121 de milioane, circa 14.500 de dolari la nivelul anului 1998, fără a mai ataca decizia Comisiei județene. |n aprilie și mai 1999, Apă Termic Transport Sighișoara(ATT), administratorul clădirii, a vândut 3 din cele șase apartamente chiriașelor Ecaterina Blaga, Elvira Rotar și Sofia Meheș. Pentru celelalte trei apartamente, ATT a prelungit contractele de închiriere.
|n 2001 apare Legea 10, iar în 4 aprilie 2001, Viorica Mitrea depune o notificare la Primăria Sighișoara, pentru a i se restitui imobilul din Bulevardul 1 Decembrie 1918 nr. 25. Iar pentru a avea o imagine completă că interesele politice domină și justiția, teoretic independentă, Judecătoria Sighișoara, deși nu avea competență materială în asemenea cauze, judecă totuși cererea de restituire înaintată de Viorica Mitrea. Dosarul nr.303/2001 este soluționat de Marcela Bulzan, care stabilește, cu toate probele depuse de pârâți, restituirea în natură a clădirii. Deoarece trei apartamente au fost vândute, era necesar un al doilea proces, pentru constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de ATT. Motivând că acestea au fost parafate cu “încălcarea prevederilor Legii 112/1995 și cu procedura juridică nefinalizată” și că “cele trei pârâte cumpărătoare cunoșteau, la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, situația juridică reală a imobilului și imposibilitatea intrării acestuia în proprietatea lor”, judecătorul Bulzan declară nule cele trei contracte.
Completul de la Tribunalul Mureș care a admis în 24 februarie 2003 apelurile declarate de ATT Sighișoara și de către cele trei cumpărătoare, a arătat că sentințele pronunțate de Marcela Bulzan erau nu doar lapidare și lacunare, dar mai ales nelegale și netemeinice. Faptul că judecătorul Bulzan a procedat părtinitor, negând o situație de drept, este întărită și de cererea juristului ATT. |n cuprinsul acesteia se arată că “în motivele de fapt și de drept pentru care instanța a înlăturat sau nu a luat în seamă probele aduse, formându-și convingerea că soluția dată se întemeiază pe motive legale, nu se mai face nici o referință despre aceste probe indubitabile, care nu pot conduce decât la respingerea sau admiterea în parte a acțiunii formulate de reclamantă. Motivarea nu este făcută temeinic, ori în sentința atacată nu numai că nu s-a motivat respingerea probelor, dar nici nu s-a făcut vorbire despre ele, fapt ce nu poate conduce decât la concluzia că aceasta este lovită de nulitate”. Elvira Rotar, Ecaterina Blaga și Sofia Meheș, trei pensionare care riscau să rămână pe drumuri din cauza unor manevre judecătorești cu damf puternic de ilegalitate, și-au apărat drepturile, motivând că: “nu s-a atestat calitatea procesuală activă a reclamantei, legătura de stare civilă cu fostul proprietar al imobilului, Neagu Miron, intimata a primit și ridicat despăgubirile oferite de statul român (…) și nu a înțeles la acel moment să atace hotărârea și să solicite în continuare imobilul în natură. |n acest caz intimata invocă propria turpitudine”.
Semnificativ ni se pare și gestul judecătorului Bulzan, în momentul în care a ajuns vicepreședinte al Tribunalului, de a cere, printre primele lucruri, acest dosar… Justiție nepolitizată? Poate acum, Marcela Bulzan va reține vorbele pe care ni le-a spus Elvira Rotar: “Nedreaptă a fost doamna Bulzan, nu ar mai trebui să stea în justiție”.
Promovări, după bunul plac
Cuplul Floarea Grosu – Marcela Bulzan s-a mai remarcat în ultimul an și jumătate printr-o performanță, și anume cea de a promova la CA, respectiv Tribunal, judecători considerați de încredere și provenind din aceeași tabără.
Astfel, una dintre promovările notorii a fost cea a judecătorului Slavonia Bogus, care este atât de bună profesional încât, atunci când Florea Grosu era vicepreședinte al Tribunalului, într-o ședință în plen cu judecătorii de la Judecătoria Târgu Mureș unde Bogus judeca, a luat-o la rost pentru modul în care se prezintă profesional, spunând că “și femeia de serviciu ar da hotărâri mai bune”. Mai mult, vechea conducere a dat aviz negativ constant pentru promovare, pentru ca, după schimbarea conducerii, lucru inexplicabil, de altfel, într-un singur an Slavonia să promoveze la CA.
Aurora Velțan este un alt caz de promovare pe criterii care nu aveau legătură cu competența. |ntr-un an, Aurora Velțan a trecut prin toate de gradele de jurisdicție și a ajuns la CA, cu toate că nu avea vechimea necesară –12 ani –, iar dispensă în acest sens nu se acordă. |n privința sa este de notorietate că, pe vremea când profesa la Tribunal, procurorii îi dictau minutele în penal.
Un alt exemplu este cel al judecătorului Daniel Ursulescu, de la CA, căruia, bazat pe hotărârile judecătorești anexate, i-a fost refuzată promovarea pentru slabe performanțe profesionale, insistându-se asupra acestor aspecte chiar de către președintele Judecătoriei Târnăveni, Adrian Bereckzi. Cu toate acestea, Daniel Ursulescu este acum judecător de Curte, fiind cunoscut pentru faptul că intră în procesele dubioase, pentru a da o hotărâre dinainte stabilită. Exemplele ar putea continua, dar considerăm că sunt suficiente. |n acest timp, cuplul Grosu – Bulzan au blocat promovarea magistraților cu recunoscute performanțe profesionale, decizie justificată mai mult pe criterii personale decât de competență. Credem că nu mai are sens să amintim că aceste decizii, uneori aberante, ale președinților Tribunalului, respectiv Curții de Apel, au transformat instanțele în veritabile câmpuri de bătălie, menținând o stare de tensiune greu de suportat.
Șefi competenți și incompetenți
Sistemul de rotire a cadrelor a funcționat ca uns și în cazul vicepreședinților și șefilor de secții din cadrul Tribunalului Mureș, respectiv a Curții de Apel. Astfel, vicepreședinte al CA a ajuns Petre Uzun, caracterizat ca un bun profesionist, dar slab ca și caracter, îndoindu-se după cum bate vântul. De asemenea, deși nu sunt în discuție neapărat, considerăm că trebuie să amintim anumite suspiciuni care planează și asupra judecătorilor inspectori – Viorica Odobleja, care a pronunțat mai multe hotărâri controversate, cea mai cunoscută fiind în cazul Csibi Istvan, respectiv Floare Găzdac, care nu stă excelent la capitolul pregătire profesională. Continuând cu șefii, ne vom opri la Nicolae Ionaș, care conduce Secția Comercială din cadrul CA, un personaj care a știut să facă vâlvă în jurul său – scandalul cu Marcela Bulzan, înființarea unei Asociații a Magistraților paralelă celei existente etc. Despre Mihaela Crețu, șefa Secției Penale, au transpirat puține lucruri, dar sunt magistrați care strâmbă din nas când aud de numele ei. Nici la Tribunal, lucrurile nu stau mai bine. Vicepreședinte a fost numită Georgeta Oltean, tot pe considerente personale. |n cazul secțiilor s-a mers pe aceleași competențe: astfel, Ioana Onea, rudă cu Marcela Bulzan, a ajuns președintele Secției Civile, Radu Iosof, deși i s-au făcut repetate referate de către președintele Judecătoriei Reghin, a fost “sancționat” prin avansarea ca șeful Secției Penale. La Tribunalul Comercial, înființat în graba preelectorală, a fost numit cu delegație Marinel Å¢anta, “decorat” drept judecătorul anului, în ciuda dosarelor de judecată incomplete pe care le-a girat. La Judecătorii, singurul președinte despre care nu am auzit cuvinte de laudă este Maria Neamțu, de la Luduș. Astfel, pe adresa redacției, dar confirmată și de judecătorii din Târgu Mureș care sesizaseră că judecătorul Neamțu nu este un model de probitate, au sosit în mai multe rânduri informații de genul: “Mureșan Teodor Sorin, mână în mână cu judecătoarea Maria Neamțu au nenorocit zeci de familii.Veți avea surpriza să constatați că legea nu contează, banul face legea…”. Ne vom ocupa mai atent și de acest caz. |n rest, Ilie Verza, Târgu Mureș, cu toată supunerea de care dă dovadă, Tudorița Manta, Judecătoria Reghin, Adrian Bereckzi, Târnăveni, Szatmari Ilona, Sângeorgiu de Pădure, sau Cornelia Pop, Sighișoara, sunt, per ansamblu, deasupra unor suspiciuni grave. |n rest, ar mai fi de spus că, deși s-a făcut mult tam-tam pe numărul mare de judecători din instanțele mureșene, dacă ar fi să dăm un singur exemplu, ar trebui să spunemă că doar la Judecătoria Târgu Mureș, deși schema prevede 25 de magistrați, activează doar 11.
Propunerile noastre
Bineînțeles, nu puteam să nu facem un top de propuneri, ale căror dosare ar trebui avute în vedere, în eventualitatea în care CSM analizează toate deciziile de numire în funcții de conducere. Mai ales că una din intențiile ministrului Justiției, Monica Macovei, este de a modifica legea de organizare judecătorească și cea a CSM, astfel încât șefii să poată fi înlocuiți și pe baza unei evaluări a actului managerial.
Revenind la judecătorii care ar putea să preia hățurile instanțelor mureșene, i-am nominaliza pe: Artenie Cordoș, Rodica Micu (ex-președintele Secției Comerciale), Zoe Milășan, la Curtea de Apel, Farkas Hegyi Piroska (ex-președintele Secției Comerciale), căreia i s-a refuzat promovarea la Curte nu din motive profesionale, ci pentru ieșirea din 5 iunie 2003 și pentru apărarea judecătorului Andreea Ciucă, și chiar Ioana Lucaci (ex-președintele Secției Penale), la Tribunal, și, chiar dacă o mare surpriză, Sonia Deaconescu, deoarece este considerată un foarte bun profesionist. Nominalizările nu s-au făcut ținând cont doar de competența lor profesională, dar și având în vedere verticalitatea lor ca judecători, respectiv calitățile de manageri pe care majoritatea le-au probat până acum.
Poate cineva, acolo sus, își va face timp pentru a analiza situația din Justiția din Mureș.
Ligia VORO
“Încep prin a spune că au fost, în total, 10 controale la Tribunalul Mureș, surprinzător fiind, însă, un fapt: s-au pus la dispoziția organelor de control sute de pagini, sute de înscrisuri, atestând ceea ce spuneam la început, situația dezastruoasă în care am găsit Tribunalul Mureș când am venit, situația în care se afla el în ultimii 2 ani, contribuția negativă concretă a unora – puțini, dar existenți – dintre colegi. Dar, cu toate acestea, nici nu au fost luate în seamă. …Conținutul acestor învinuiri se poate verifica și se poate face lesne o investigație între colegi despre învinuirile aduse nouă de această actuală conducere pe parcursul controalelor…”, judecătorul Andreea Ciucă a semnalat în repetate rânduri problemele din instanțele mureșene, dar au fost luate în seamă doar declarațiile Floarei Grosu și ale Marcelei Bulzan.
