Daniela Oprea, specialistul în proiecte

La Compartimentul de Integrare Europeană al Primăriei Sighișoara doi angajați urmăresc continuu liniile de finanțare externe prin care orașul ar putea câștiga proiecte pe diverse domenii: reabilitări, dezvoltare etc.

Daniela Oprea și Victor Moldovan sunt singurii oameni ai Primăriei care elaborează proiecte europene, iar pentru ei munca de echipă este foarte importantă și s-a dovedit până acum eficientă.

Daniela Oprea a acceptat să ne vorbească despre munca depusă până acum alături de colegul său, realizările și insuccesele înregistrate, din păcate însă-invocând motive personale – nu a acceptat să fie fotografiată.

* Reporter: Sub ce formă ați început să lucrați pe proiecte cu fonduri externe? Ca un serviciu sau direct ca și compartiment de Integrare Europeană?

D.O.: Începuturile muncii au fost în 2003 cu Agenda Locală 21- a fost primul proiect la care am lucrat, atunci am și început noi să înțelegem mai bine ce înseamnă să lucrezi la un proiect cu fonduri venite din afară. Atunci am scris și prima cerere de finanțare. Eram în cadrul Serviciului de Gospodărie și ne ocupam, eu cu Victor Moldovan, și eu de fonduri Phare, el mai lucrase cu așa ceva la un proiect cu Turnul Fierarilor.

Apoi în 2004 ne-am constituit ca un Compartiment aparte pentru scrierea proiectelor iar “integrare europeană” s-a numit mai târziu, pe la începutul lui 2005. Era o cerință firească, la nivel național, să existe oameni care să se ocupe numai de domeniul acesta și de proiecte sau de fonduri care vin din afară. Este un domeniu de care este nevoie. Sunt bani…au fost și se spune că vor fi și mai mulți de-acum încolo.

* Rep.: În ce constă munca pe care o depuneți la Compartimentul de Integrare Europeană?

D.O.: Trebuie să ne documentăm mult în primul rând, să știm ce vrem să ne finanțăm, sursele de finanțare care sunt de la Uniunea Europeană sau de la alți finanțatori. Primul proiect pe care

l-am avut, Agenda locală 21 a fost cu fonduri de la Programul Națiunilor pentru Dezvoltare. Apoi, trebuie să definești o strategie, poate nu cea mai coerentă – științific exprimată – dar să ai o viziune a municipalității în legătura cu ce înseamnă dezvoltare. Și noi am avut: Agenda 21. O strategie bună, rea… a fost o prima strategie care viza dezvoltarea durabilă a Sighișoarei și care, cel puțin din punctul nostru de vedere, a fost un câștig foarte mare prin faptul că au intrat într-o mai bună colaborare și contact administrația locală pe de o parte și formele asociative din oraș: ONG-uri, asociații de proprietari. A fost o acțiune oarecum timidă la început, pentru că se întâmpla pentru prima dată, dar cred că a fost cel mai mare câștig al realizării Agendei 21. Poate ea ca și strategie nu este cea mai grozavă pe care-a avut-o Sighișoara și o va avea (oricum perfectibilă în timp) dar este o strategie care a pus prima dată la un loc cele “două părți”, să zice.

* Rep. : Se poate spune că Agenda 21 are continuitate în întâlnirile pe care le organizați periodic acum cu ONG-urile locale?

D.O.: Da, eu zic că da și e foarte bine că se întâmplă asta. A fost o dorință mai veche a mea și-a colegului meu, Victor Moldovan, să încercăm să colaborăm cu ONG-urile (pentru că sunt unele care-și fac treaba foarte bine) în vederea încheierii unor eventuale parteneriate, în accesarea unor fonduri.

Este bine să avem aceste întâlniri, chiar dacă uneori nu sunt atât de spectaculoase. Eu cel puțin am încercat să le fac cât mai active, dar unii răspund, alții nu. Aș fi vrut, de exemplu, să facem niște vizite la proiecte de succes implementate cu fonduri europene, dar nu s-a putut până acum.

N-o să facem aceste întâlniri lunar numai de dragul ne-a ne saluta între noi, nici nu este potrivit. Dar altfel dialogul acesta poate continua.

Noi am scris în primăvara acestui an un proiect cu fundațiile Veritas și CEDES dar, din nefericire, nu am câștigat acea finanțare. Desi el, ca proiect, era viabil și, din câte-am înțeles Veritas-ul vrea să continue. Poate găsim resurse și la noi, aici, ca măcar o parte din activitățile cuprinse în proiect să fie continuate. Era vorba în proiect de diseminarea informației europene legată de integrare, de ceea ce înseamnă UE și mai ales legată de valorile europene.

* Rep. : Dispuneți de o bază de date solidă, pentru ca atunci când identificați liniile de finanțare, să puteți informa potențialii beneficiari pe plan local?

D. O. : Nu aș putea spune “bază de date” pentru că finanțările și finanțatorii se adresează din start unui segment de beneficiari. De exemplu: IMM-urile. În general, domeniile – fie că sunt de la UE sau de la alți finanțatori – sunt împărțite. Și-atunci nu poți spune că ai o bază de date. În momentul în care apar finanțări care se pot adresa și altor segmente decât administrației locale( IMM-uri sau ONG-ri) atunci, da îi informăm. Am lansat în presă comunicate, am dat prin Biroul de Relații cu Publicul anunțuri, am împărțit exemplare din programele de finanțare care sunt active la fiecare întâlnire cu ONG-urile. Cam acestea au fost formulele utilizate până acum. Am mai și contactat direct lumea, mai vin care vin aici și se interesează. Dar e greu să-i mai aduni pentru că oamenii de afaceri sunt ocupați, au preocupările lor. Când va fi vorba de programe de finanțare pe fonduri structurale o să vină sigur, și-o să fie după 1 ianuarie. Pentru IMM-uri au fost mai mult finanțări de genul “programul calității” (acreditări, certificări, participări la conferințe s.a.).

* Rep.: Câte proiecte ați scris și câte au fost de succes?

D.O. : Nu toate au fost de succes în sensul că nu toate au primit finanțare, dar asta nu înseamnă că munca nu a fost făcută.

Noi nu am avut proiecte la care să ni se spună ceva de genul “e-atât de prost că nu vă putem da banii”. La orice program de finanțare există o limită a sumelor care se acordă. În general sunt mulți care aplică. Deși se tot spune la noi că nu avem capacitate de absorbție, să știți că la toate programele de finanțare la care am aplicat și noi au fost foarte multe cereri. Este o muncă, am câștigat experiență.

* Rep.: Acum lucrați la vreun proiect?

D.O.: Am avut anul acesta un proiect cu Town Twining pentru întrunirea dintre orașe înfrățite pe care l-am câștigat. Acum am primit și documentele, facem raportarea financiară, tehnică a evenimentului, depunem cererea de plată și-o să vină, să sperăm, banii.

Era să uit: ne-am implicat în inițiativa fundației Mihai Eminescu Trust cu Grupul de Acțiune Locală pentru dezvoltarea rurală, putem să considerăm un proiect înființarea GAL-ului și dacă putem să și rămânem în GAL va fi bine. E o cale cu GAL-ul de- a obține niște bani pentru oraș, de-a dezvolta zona noastră, e un proiect frumos, zic eu.

Mâine (n.red. joi) merg iarăși la Alba Iulia pentru o conferință, se definitivează la nivel național și al regiunilor cum se vor putea accesa fondurile structurale. Acum tot așteptăm detalii. Chiar discutam… că în programul operațional regional sunt anumite priorități dintre care una este “proiecte integrate de dezvoltare urbană”. Spre exemplu: cum a fost la noi proiectul cu strada Parângului. Nu vom mai putea face proiect doar pentru o stradă. În prioritatea respectivă trebuie să-ți alegi un cartier întreg cu un anumit număr de locuitori în care să aduci îmbunătățiri în mai multe domenii: infrastructură, economic, locuri de muncă, social etc. Vor fi proiecte mai mari, mai grele. Spuneau cei de la ADR Centru chiar săptămâna trecută, când a fost seminarul de la Sighișoara, că vor face la sfârșitul lunii la Târgu Mureș o nouă întâlnire și ne vor spune mai pe larg ce se înțelege din punctul de vedere al europenilor, ce sunt de fapt aceste proiecte integrate. Ca să ne putem face temele.

* Rep. : La volumul de muncă pe care-l veți avea mai ales după 1 ianuarie 2007, credeți că e nevoie de mai mulți oameni la Compartimentul de Integrare Europeană?

D. O.: Întotdeauna am spus că ar fi nevoie, mai ales pentru partea economică, pentru că nu avem suficienți economiști care să aibă timp să ne ajute. Cei din Contabilitate sunt ocupați cu munca lor și este foarte important aspectul economic când stabilești bugetul unui proiect. Un om care este de specialitate poate să te ajute mai mult.

* Rep. : Din experiența dumneavoastră, ce sfaturi le-ați da celor care vor să înceapă să scrie proiecte pentru obținerea de fonduri externe?

D. O. : Nu știu dacă pot să-mi permit să le numesc sfaturi… Trebuie să fie foarte atenți întotdeauna, să știi foarte bine ce vrea finanțatorul, sub ce formă vrea să-i prezinți cererea ta de finanțare, pentru că sunt foarte multe detalii, foarte ușor poți să greșești și dac-ai greșit un pic te-a descalificat. Asta este. Apoi, dacă depășesc faza asta de cerere de finanțare pe documente cerute și primesc ok-ul că li se finanțează proiectul, trebuie să se înarmeze cu foarte multă răbdare. Nu este doar părerea mea. Și alții care au mai lucrat pe fonduri europene spun același lucru, birocrația este foarte mare, sunt foarte atenți cu ceea ce ne verifică și nu acceptă nici un compromis. Orice document, cât de mic, trebuie să fie super bine pus, gândit, exprimat, redactat ș.a.m.d.

Sigur, e firesc ca mecanismul acest să fie mai complicat pentru că trebuie să spui tot ce faci cu fiecare ban, să dai detalii la dosar, să aduci documente care să sprijine ceea ce ai făcut. Nu e ușor, dar, dacă ai răbdare și respecți regulile jocului, se poate.

Cu toate că, după ce implementezi un proiect european și asta spun marea majoritate a celor cu care am discutat – nu-ți mai vine să te apuci de încă unul. Dar așa vin banii, astea sunt condițiile și dacă vrem să-i avem trebuie să ne aliniem la ceea ce cer europenii.

Florentina CÄ‚LUGÄ‚R