Fruntasi la donarea de organe

Clinica de Anestezie si Terapie Intensiva, din cadrul Spitalului Clinic Judetean Mures, se afla pe un loc de frunte in tara, in ceea ce priveste furnizarea de organe. Sa nu va inchipuiti insa, ca in Targu-Mures se gasesc donatori la tot pasul. Loc fruntas inseamna ca, incepand din 1999, au fost 12-14 donatori la clinica ATI. Daca ne gandim la multimea de bolnavi de pe listele de asteptare, a caror viata depinde de gasirea unui donator compatibil, cifrele sunt de-a dreptul infime.

Intotdeauna, cand o persoana este in stare critica, sau mai mult, s-a instalat deja moartea cerebrala, membrii familiei isi pun intrebarea: De ce medicii il declara mort, daca ii mai bate inima? Problema principala este dificultatea de a intelege ca, o data cu moartea creierului, a murit si individul, chiar daca functiile inimii si respiratia pot fi sustinute artificial. Pe de alta parte, deseori intervin prejudecati filozofice sau religioase, unele religii refuzand categoric prelevarea organelor, altele numai a inimii, aceasta fiind considerata, potrivit traditiei antice, “centrul sufletului”. Asemenea teorii exista in unele comunitati chiar si in secolul XXI, desi, conform oamenilor de stiinta, creierul are de fapt aceasta functie. Din pacate, sunt putini cei care accepta, o data ce li s-a demonstrat ca celui drag ii este mort creierul, sa faca un act caritabil, acela de a ceda organele acestuia altor bolnavi. “In clinica noastra, anual, sunt aproximativ 300 de pacienti care ar putea fi potentiali donatori de organe. Aceasta inseamna 1500 in decurs de cinci ani, din care insa, in mai putin de 1 la suta din cazuri, apartinatorii au acceptat ca persoana draga, aflata intr-o stare irecuperabila, sa contribuie la salvarea mai multor vieti”, a declarat prof. dr. Mircea Chiorean, seful Clinicii ATI Mures.

O sansa

pentru necajiri

Transplantul de organe este o metoda terapeutica care se adreseaza bolnavului ale carui organe (inima, rinichi sau ficat) sunt afectate intr-o asemenea masura, incat nu mai pot fi tratate cu nici o alta metoda medicala sau chirurgicala. Pana in prezent, transplantul ramane singura metoda curenta care poate salva viata acestor pacienti. “Dupa o perioada de entuziasm, in anii 1999-2001, din pacate, numarul transplanturilor efectuate in Romania a scazut mult. Principalele cauze sunt lipsa de donatori si saracia”, a declarat prof. dr. Mircea Chiorean, seful Clinicii ATI Mures.

Donatorii se recruteaza dintre pacienti accidentati, cei care au suferit traumatisme cranio-cerebrale severe, hemoragii cerebrale, bolnavi cu tumori primare ale creierului, pacienti resuscitati, care au ramas cu sechele neurologice grave, irecuperabile, cazuri de inec, spanzurare, toti in stare de moarte cerebrala, dar ale caror organe sunt potential viabile si sanatoase. Pacientii care pot fi donatori se identifica la sectiile de anestezie-terapie intensiva (ATI), diagnosticul mortii cerebrale fiind stabilit de o comisie de specialisti, total independenta de echipa care realizeaza transplantul, dupa criterii foarte exacte.

Moartea creierului

Spre deosebire de moartea cortexului cerebral, situatie in care bolnavul este in coma, si-a pierdut functiile cognitive (capacitatea de gandire, memorie, sentimente, adica acele calitati care sunt specifice omului), insa organele lui functioneaza, are respiratie spontana, batai cardiace, circulatie sanguina, moartea cerebrala include si moartea trunchiului cerebral, care initiaza si coordoneaza functiile vegetative. In aceasta situatie nu mai exista nici respiratie spontana, nici batai ale inimii. Ele pot fi sustinute doar mecanic, cu ajutorul unor aparate menite sa inlocuiasca de fapt aceste functii (inima artificiala, ficat bioartificial). Asemenea pacienti pot fi declarati morti, pentru ca din starea de moarte a creierului nu mai exista revenire, iar daca bolnavul este decuplat de aparatele care il mentin in viata, organele lui isi pierd functia foarte repede.

Pentru specialistii care pun diagnosticul de moarte cerebrala, criteriile sunt foarte stricte: bolnavul trebuie sa fi avut un accident sau o boala care sa conduca la leziuni ireversibile ale creierului, la examinarea clinica sa lipseasca total functiile creierului, iar examinarea EEG sa arate si ea lipsa oricarei functii. Pe langa acestea, trebuie exclus efectul unui medicament sau al unei substante, eventual prezenta unei stari patologice, care sa induca o stare asemanatoare. Se mai fac o serie de teste specifice, toate cu o precizie maxima, excluzandu-se astfel o eroare de diagnostic. Chiar daca este greu, apartinatorii trebuie sa accepte ca din aceasta stare bolnavul nu isi mai revine.

In cazul in care apartinatorii isi dau acordul ca pacientul sa fie donator de organe, ehipa de medici recolteaza organele (de obicei inima, ficat si rinichi de la acelasi bolnav), care apoi se transporta la locul unde vor fi utilizate. In acest scop se folosea elicopterul SMURD sau un avion de la Bucuresti, special aprobat de MSF, eventual masini de ambulanta pentru distante mici. De cele mai multe ori, diferite organe recoltate de la acelasi pacient iau cai diferite, pentru a salva mai multe vieti.

Legislatia unor tari permite ca persoanele, sa poarte asupra lor, in mod voluntar, un document, care arata ca, in caz de accidente sau boli incurabile, este de acord sa i se preleveze organele in scopul transplantului. In Romania, legea care reglementeaza problematica donarii de organe nu permite inca asa ceva, la noi un pacient poate fi donator numai in cazul in care apartinatorii isi dau acordul. Cauza o puteti ghici. Medicii nostri ar putea fi acuzati de eutanasie, in cazul in care ar fi vorba de un bolnav care si-a dat anterior acordul. In schimb, un bolnav care stie ca nu mai poate fi salvat, isi poate da acordul pentru donarea de organe, acordul lui fiind valabil doar in conditiile in care nu exista dubii din punct de vedere medico-legal, ca discernamantul lui nu este afectat.

Transplantul de organe, pe langa faptul ca este metoda care asigura bolnavului (cu o insuficienta marcata a unui organ) o calitate a vietii superioara si un prognostic mai bun fata de celelalte metode terapeutice aplicabile in aceste situatii (ex. hemodializa), prezinta si avantaje in ceea ce priveste raportul cost-eficienta pe termen lung. Costul unei sedinte de dializa este de 100 de dolari, finantata, iar bolnavii necesita cate trei sedinte pe saptamana. “Avand in vedere ca un transplant costa intre 40-80 de mii de dolari, urmat de tratament imunosupresor, tot ajungem la concluzia ca pe termen lung, aceasta metoda este mai ieftina. Un bolnav cu insuficienta renala cronica, care mai poate trai asa si 15 ani, consuma fonduri mai mari in comparatie cu cel transplantat. Bineinteles, si transplantul are riscurile lui, totusi, la ora actuala este alegerea cea mai buna pentru bolnavii cu insuficiente organice severe”, a spus prof. dr. Mircea Chiorean, seful Clinicii ATI Mures.

Biserica nu se opune transplanturilor

Transplantul de tesuturi si de organe este binecuvantat de Biserica, atata vreme cat, prin transplant, se va reda viata normala unei persoane, fara insa a i-o ridica alteia.

Fiind metoda exceptionala de tratament, transplantul este justificat dupa ce s-au epuizat toate celelalte forme si modalitati de tratament. Transplantul trebuie sa aiba la temelie iubirea crestina a celui ce daruieste si implinirea ei, in iubirea celui care primeste.

Biserica nu poate fi de acord cu tendinta unora de a deveni donatori de organe, cu conditia sa fie eutanasiati. Biserica binecuvanteaza persoanele care pot face, eventual, asemenea sacrificii, dar in egala masura, intelege pe cei care nu pot face aceasta, respectand libertatea de decizie a fiecarui om.

Pentru ca prelevarea de organe presupune consimtamantul donatorului, nu se accepta prelevarea de tesuturi de la un embrion, dat fiind faptul ca, desi fiinta vie, acesta este in imposibilitatea de a-si da consimtamantul.

Transplantul trebuie inteles ca o practica medicala menita sa inlature suferinta si nu ca pe una care sa alimenteze ideea autonomiei vietii fizice si a eternizarii acesteia, in detrimentul credintei in viata eterna, (adevarata viata) si neglijandu-se pregatirea pentru aceasta.

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close