Liberalul Cristian Bușoi, în luptă pentru al doilea mandat de europarlamentar

„România nu are un obiectiv concret privind prezența sa în Europa!”

Europarlamentarul Cristian Bușoi ocupă poziția a cincea pe lista PNL pentru alegerile europene ce vor avea loc în data de 7 iunie. El este parlamentar european din aprilie 2007 și membru al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, al subcomisiei pentru securitate și apărare și al delegației pentru relațiile cu Republica Populară Chineză. Până în prezent, în activitatea sa, acesta a militat pentru drepturile tinerilor, revizuirea politicii industriale a Uniunii Europene, precum și pentru reducerea problemelor de sănătate, dar mai ales pentru adoptarea directivei privind serviciile medicale transfrontaliere. Acesta a efectuat miercurea trecută, o vizită în județul Mureș, prilej cu care am discutat despre proiectele sale în cazul în care va câștiga un nou mandat în Parlamentul European.

Reporter: Ce v-a determinat să alegeți cariera de parlamentar european?

Cristian Bușoi: În anul 2004 am devenit deputat în Parlamentul României și în 2007, în luna aprilie, a fost desemnat de către Parlamentul României să ocupe unul dintre cele 35 de locuri care au fost atribuite României pentru Parlamentul European. Am funcționat o bună perioadă cu dublă calitate, deputat în Parlamentul României și deputat european și, o dată cu alegerile din 2007 a trebuit să decid care dintre cele două demnități să le aleg. Am ales fără nici o ezitare cariera de parlamentar european, pe de o parte pentru că am văzut în acele luni că în Parlamentul European se iau decizii extrem de importante, care afectează România într-un mod foarte serios și despre care, din păcate nu foarte mulți oameni din România discută. În al doilea rând mă motivează foarte mult proiectele la care am început să lucrez în Parlamentul European. În plus trebuie să recunosc, și o fac într-un mod foarte deschis că felul în care activitatea este organizată în Parlamentul European, modul în care se poartă dezbaterile, felul în care se lucrează și se negociază pentru a se ajunge la un compromis acceptabil și nu impune o decizie din partea unei majorități este incomparabil mai eficient și mai potrivit felului meu de a fi decât atmosfera din Parlamentul României impregnată de scandaluri, certuri și un permanent heirupism.

Rep.: Cum vedeți modul în care România transpune legislația europeană?

C.B.: Există trei feluri de legiferare: regulamentul care se aplică direct, directiva care trebuie transpusă și unde există foarte multe semne de întrebare despre modul în care legiuitorul din România înțelege esența și sensul unui astfel de act european și recomandarea care are de multe ori doar rolul de a transmite un mesaj politic unrmând ca statele membre să decidă în parlamentele naționale dacă iau o anumită măsură sau nu. Noi am avut în perioada de preaderare un număr foarte mare de chestiuni legate de aderarea noastră la UE care trebuiau legiferate și implementate și, evident că nu a fost o muncă ușoară în a pune la punct toată această legislație. Atunci s-au făcut unele greșeli, s-au luat unele decizii doar pentru că se încerca să se lucreze într-un ritm cât mai accelerat.

Rep.: În acest moment misiunea României la Parlamentul European este clară?

C.B.: După aderare, România a început să transpună decizii la care participă. Eu cred că înainte de a avea anumite obiecții față de o decizie trebuie să-ți promovezi interesele acolo unde se ia decizia. Nu poți începe să faci tot felul de inovații atunci când o transpui în România, dar, în momentul esențial când se dezbate în Parlamentul European și în Consiliul de Miniștri reprezentanții tăi să nu aibă habar de poziția României, de obiectivele ei, de interesele pe care le are. Din păcate, un parlamentar european sau un reprezentant al României la diferite reuniuni ale Consiliului nu poate acoperi cu cunoștințele și competența sa toate problemele și foarte rar găsești în instituțiile românești răspuns și competență. Se întâmplă să întrebăm despre anumite lucruri importante instituții din România și să ne răspundă după o lună sau două cu tot felul de chestiuni generale care până la urmă nu ne sunt de nici un ajutor. România nu are un plan, un obiectiv concret privind prezența sa în Europa, pe de o parte, iar, pe de altă parte, nu are un mecanism instituțional bine pus la punct de comunicare cu decidenții care se află în diferite poziții în Europa.

R.: Ce părere aveți despre împrumutul de la FMI?

C.B.: În această problemă sunt, oarecum, nelămurit. Cred că Guvernul României, adică Băsescu, Geoană, Boc (Boc e pe ultimul loc, pentru că și românii îl pun în sondaje pe locul 3, deoarece numai 10% dintre români mai cred că Emil Boc are vreo legătură cu conducerea acestui Guvern) trebuie să facă publice condițiile privitoare la acordul de împrumut cu FMI. Vrem să știm într-un mod cât mai clar, dacă banii luați de la FMI și apoi prin BNR ajung la băncile comerciale pot fi repatriați în țările de origine ale acestor bănci comerciale. Dacă noi băgăm bani din împrumut în bănci comerciale și acești bani merg în străinătate, atunci nu am făcut nimic, vom plăti doar niște dobânzi și lucrurile nu se vor îmbunătăți în România. Prin urmare, Guvernul are obligația și datoria de a informa în mod corect pe cetățeni dacă, pe de o parte, în acordul cu FMI există vreo astfel de clauză prin care băncile comerciale sunt împiedicate ca banii pe care îi obțin din acest împrumut să-i scoată din România și să-i folosească în alte țări și, mai mult decât atât, să facă publice toate celelalte condiții legate de împrumutul contractat la FMI.

CASETA: „În Parlamentul European se iau decizii foarte importante care afectează viața de zi cu zi a oricărui român. Este esențial ca România să fie reprezentată acolo de oamenii cei mai competenți, mai bine motivați să-i susțină interesele și să participe la eleborarea unei bune legislații europene.”

Rep.: Cât de importante sunt aceste alegeri europarlamentare?

C.B.: Ne apropiem de jumătatea campaniei electorale și din păcate nu am avut încă de-a face cu o dezbatere serioasă, profundă, despre România în Uniunea Europeană și despre viitorul României în Europa. Dezbaterea publică este încă dominată de subiecte politice interne, este încă dominată de bătăliile politice locale și naționale, de alegerile prezidențiale din această toamnă și de tot felul de declarații care mai de care mai puțin credibile ale președintelui Băsescu, care încearcă să se autovictimizeze doar doar va mai opri căderea accelerată din sondaje. Candidații PNL au încercat să se concentreze pe a le explica românilor miza importantă a acestor alegeri. În Parlamentul European se iau decizii foarte importante care afectează viața de zi cu zi a oricărui român. Este esențial ca România să fie reprezentată acolo de oamenii cei mai competenți, mai bine motivați să-i susțină interesele și să participe la eleborarea unei bune legislații europene.

Rep.: Care sunt principalele proiecte pe care veți lucra dacă veți fi reales?

C.B.: Îmi propun să lucrez pe trei proiecte importante în viitorul mandat. Am lucrat pe directiva europeană privind serviciile medicale transfrontaliere care își va relua dezbaterea și în noul mandat al Parlamentului European, care va asigura oricărui cetățean european accesul la serviciile medicale în orice colț al Europei fără o autorizare prealabilă a autorităților din statul respectiv și dreptul de a i se rambursa costurile până la nivelul la care aceste costuri ar fi fost în țara sa de origine. Al doilea proiect este legat de directiva europeană privind protecția consumatorului. Vom începe discuțiile pe un cadru armonizat european pentru protecția consumatorului. În acest sens voi urmări să creăm instrumente la nivel european pentru a rezolva problemele legate de protecția consumatorilor. Ultimul proiect ține de pachetul farmaceutic și de un raport la care deja am început să lucrez dar dezbaterile nu s-au finalizat privind informarea pacienților. Aici va fi foarte important să găsim cele mai bune modalități pentru ca pacienții să fie informați despre medicamente, tratamente, proceduri medicale și să găsim acea limită între publicitate și informarea corectă și neutră a pacienților.

Rep.: Unde considerați că se situează România din punct de vedere al protecției consumatorului și a drepturilor pacienților?

C.B.: România se află undeva la coada clasamentului atât în ceea ce privește protecția consumatorului cât și protecția pacienților. Dacă în ceea ce privește legislația nu sunt foarte multe lucruri de comentat pentru că pe protecția consumatorului avem o legislație cât de cât coerentă, atunci când vine vorba de punerea în aplicare, de felul în care acționează agențiile de protecție a consumatorului la nivelul central sau la nivel județean, lucrurile devin mult mai complicate și rolul evident al acestei directive va fi să armonizeze cadrul la nivel european, să existe instrumente și la nivel european așa cum va trebui să se modeleze și instituțiile românești după modelul eficient al instituțiilor din unele state europene.

Rep.: Sunteți de profesie medic. Sunt protejați pacienții în România?

C.B.: Sunt medic dar în același timp nu pot să accept faptul ca în România să nu existe o minimă protecție a drepturilor pacienților, să nu existe o legislație eficientă în ceea ce privește malpraxisul, să fie în continuare cazuri aberante de greșeli medicale făcute, fie din neștiință, fie din dezinteres, iar acei oameni să scape de fiecare dată cu mici pedepse administrative și niciodată să nu fie măcar un exemplu pentru ca alții să fie mai atenți atunci când au în mână sănătatea și viața pacienților. Cu toate că de multe ori mi-am atras antipatia foștilor mei colegi medici, prefer să nu fiu foarte simpatic dar să știu că într-o bună zi România va avea o legislație în ceea ce privește malpraxisul și protecția drepturilor pacienților cu adevărat eficientă.

A consemnat

Sanda VIÅ¢ELAR