Liviu Burlacu: ”În România îmi place abundența de voci în presă”

Liviu Burlacu, consultant independent pe probleme de mass media și secretar general al ABC (Audit Bureau of Circulation) Ungaria, organizație care face auditul tirajelor în Ungaria, consideră că, în România, presa este “sălbatică”, neconsolidată. Despre ce ne așteaptă sau ce se întâmplă pe piața presei scrise din Ungaria, veți avea plăcerea să lecturați în cele ce urmează.

Rep.: Care este cel mai utilizat mod de informare a cetățenilor maghiari?

Liviu Burlacu: Televiziunea, din păcate. Ungaria este lider european la consumul de TV. Dacă televiziunea este un mod de informare, atunci acesta este cel mai utilizat mod în Ungaria.

Rep.: A pierdut presa scrisă din Ungaria din cota de piață în favoarea altor canale media după integrarea în UE?

Liviu Burlacu: Nu. Dacă vorbim despre tiraje și audiențe, atunci, categoric, nu. Și nu aș putea face o corelație deoarece timpul trecut este foarte scurt, a trecut doar un an de la integrarea Ungariei în UE. Nu s-a schimbat aproape nimic, este o competiție mai mare între tipografii maghiari și cei din țările vecine, dar datorită specificului limbii, primii sunt bine protejați. Pe piața de publicitate au intrat mai multe mărci străine, dar nici o intrare nu a echivalat cu un cutremur.

Rep.: Există o rețetă de succes, editorial vorbind, în presă?

Liviu Burlacu: Da. Pe lângă bani, trebuie o viziune asupra produsului de presă. Trebuie făcute studii preliminare, cercetări de piață asupra targetului deoarece e mult mai bine să arunci pe piață un produs pregătit, care, pe lângă că este finanțat, să aibă afinitate față de cititor și față de piața de publicitate. Un studiu îți poate releva chiar o nișă neacoperită. Ar fi o prostie să intri în cavalcadă fără ca înainte să ai un studiu care a identificat anumite breșe pe piață, mai ales atunci când încerci să intri pe o piață bine acoperită.

Rep.: Totuși, în România, au fost astfel de începuturi …

Liviu Burlacu: Au avut norocul să prindă o perioadă în care piața nu era consolidată, de altfel, în România, presa este încă “sălbatică”, este mai ușor să găsești nișe. Și în Ungaria au fost încercări, au fost investitori care au cheltuit miliarde de forinți pentru un produs media și nu au reușit.

Rep.: Cum vedeți presa locală după 2007, după integrarea României în UE?

Liviu Burlacu: Nu știu. Este posibil ca procesul de integrare în UE să accelereze și procesul de integrare pe piața media, adică ziarele dintr-un județ vor fuziona, ceea ce însă cred că e mai greu să se întâmple în România, sau vor fi cumpărate de investitori străini. Acest proces mi se pare firesc pentru că presa scrisă este deosebit de fragmentată, iar piața trebuie să se consolideze.

Avem libertate, dar nu avem bani

Rep.: În corelație cu fenomenul de globalizare tot mai accentuat, are vreo șansă presa locală în competiția cu trusturile media din străinătate?

Liviu Burlacu: Din punct de vedere economic, rezistența mi se pare eroică, iar dacă un ziar va încerca să se consolideze izolat, va rezista foarte greu și nu va fi pe termen lung.

In privința investitorului străin, acesta va fi obligat să cumpere mai multe ziare dintr-un județ, din cauza varietății atât de mari a produselor, pentru a avea o piață. În al doilea rând, nu sunt convins că întreprinderile media din România sunt obișnuite cu transparența (audituri independente), iar înainte de achiziția unui ziar, un investitor și-ar face o estimare a veniturilor (publicitate și abonamente) pe câțiva ani, moment în care ar întâmpina o serie de obstacole legate de aflarea cifrelor corecte. De aceea s-ar putea să aibă anumite șocuri culturale în privința modului în care românii fac afaceri și să nu fie interesați să se arunce repede pe piață, ceea ce consider că avantajează trusturile românești în această competiție.

Cel mai interesant însă ar fi să se realizeze fuziunea a mai multor ziare, proces ce le-ar avantaja pentru că ar fi mai viabile și ar putea să vândă mai bine întreprinderea media.

Rep.: Este benefică pătrunderea marilor trusturi de presă străine pe piața media românească?

Liviu Burlacu: Da și nu. Da, fiindcă vor aduce capital și competență necesare pentru a crea produse de cea mai bună calitate. Nu pentru că vor importa, probabil, șabloane care vor fi mai greu de adaptat pe piață și libertatea presei va avea, poate, de suferit. Din păcate, în România lipsește capitalul și competența în multe cazuri, dar, în schimb, îmi place abundența de voci în presă. Imediat ce va exista o concentrare, vor fi mai puține voci. Capitalul are, poate, însă un preț și prețul este– limitarea libertății presei. Altfel spus, consolidare, din punct de vedere economic, este necesară și rațională, dar din punct de vedere al libertății de exprimare, nu.

Amenzi pentru declararea de tiraje false

Rep.: Care sunt avantajele presei locale în comparație cu cea centrală în ceea ce privește vânzarea spațiului publicitar?

Liviu Burlacu: O mult mai bună cunoaștere a publicului, ziarele locale trebuie să aibă, în mod natural, o afinitate mai mare față de publicul propriu. Dacă cineva are interes local, presa locală îi satisface niște nevoi pe care ziarele centrale nu le pot satisface. În al doilea rând, nu cred că spun o noutate, presa locală are o mai mare și mai eficientă penetrare în regiunea pe care o acoperă.

Rep.: Prin ce se difențiază presa maghiară de cea românească?

Liviu Burlacu: Produsele maghiare sunt economic mult mai viabile, proprietarii au focusul pe presă și nu fac altceva. Apoi, fizic calitatea este mai bună. Presa maghiară este mai conservativă, în timp ce în România este un vacarm enorm. În Ungaria există, în general, doar un singur cotidian într-un județ, în afara publicațiilor gratuite, și doar câteva cotidiene naționale – 6 sau 7. În România, piața este extrem de volatilă, fluidă, ceea ce este total nespecific Ungariei. Aveți libertate a presei, dar e greu să faci bani cu un ziar sub 10 mii de exemplare. Cel mai puternic cotidian local maghiar are aproape 80 de mii de exemplare tiraj zilnic.

Evoluția diferită cred că a fost determinată de modul în care ziarele Partidului Comunist au fost privatizate. Pe când în Ungaria s-au privatizat, prin vânzarea către trusturile de presă internaționale, care au menținut inclusiv titlul – brandul, iar ziarele au fost bine finanțate, în România a avut loc un transfer de la PCR către jurnaliști, editori etc. care nu au avut însă bani de investiții. Independența presei se pierde și prin subcapitalizare.

Rep.: Care este relația dintre presa locală și cea centrală din Ungaria?

Liviu Burlacu: Există forme de colaborare, de exemplu, acum un editor național a scos un ziar de duminică, pe care îl distribuie și o rețea de ziare locale.

Rep.: Cum contracarează reprezentanții BRAT Ungaria tentativele de fraudă ale tirajelor?

Liviu Burlacu: Nu cunosc asemenea cazuri. Ceea ce știu este că instituția maghiară similară Consiliului Concurenței a aplicat o serie de amenzi pentru declararea unor tiraje false. Nu a fost însă nici un caz semnalat în privința publicațiilor auditate de către noi.

Rep.: Ce se întâmplă cu o publicație care este descoperită că a furnizat informații false asupra tirajului?

Liviu Burlacu: Dacă s-ar întâmpla așa ceva, ar fi categoric exclus din organizație, ar fi o încălcare grosolană a tuturor regulilor noastre. În plus, s-ar alege și cu o plângere penală și cu o verificare a fiscului pentru o posibilă evaziune fiscală.

A consemnat Ligia VORO