Cotoiala de partid şi de stat
Răspuns lemnos 1: Pentru că PSD vrea cu adevărat să se reformeze, pentru că a venit ceasul schimbării, și ei simt că așa nu se mai poate etc. (continuați lecturaÂ…nu vom lăsa lucrurile așa)
Replică: Pe naiba! Când oamenii aceștia se sfădesc, nu se bat principiul răului și al binelui, nu se înfruntă retrograzii cu reformiștii, ulii cu porumbeii, Tom cu Jerry etc. Să nu ne imaginăm că Năstase vrea să salveze lumea de carii și Iliescu dimpotrivă, că Ponta este diafan iar Cozmâncă, plumburiu. Chiar dacă fizicul lor ne poate sugera ceva în sensul ăsta, vorbele goale, necuviința, lipsa curajului ne arată un peisaj otova. Sunt o apă și-un pământ. Nu ne batem tastele să demonstrăm aici. Se poate scrie o carte. Se simt bine împreună și se faultează între ei cu singurul scop de a supune. Nu contează principiile ci numai propria sferă de influență.
Răspuns lemnos 2: Pentru că s-ar putea produce o ruptură istorică pe scena politică românească, partidul de guvernământ s-ar putea scinda ș.a.m.d. (citiți și ce urmeazăÂ…poate fi pe gustul dumneavoastră)
Replică: Să i-o spună lui Mutu (apropo, săptămâna asta cu cine mai joacă fără balon?)! Cine să rupă? Iliescu? Este vioi doar când se răstește și când își amintește de pubertatea utecistă. Deciziile înțelepte și blânde par să-l fi părăsit odată cu răbdarea. El vrea să se întoarcă într-un partid bine situat. Sau poate ruptura să vină de la Rus, os de ardelean? Într-un text, Mircea Dinescu remarca lașitatea fostului ministru de interne. Când a pierdut Primăria Clujului, Ioan Rus a dat vina pe baronii moldoveni, Sechelariu și Oprișan, fără să fie în stare să spună pe șleau că alegătorii au sancționat ticăloșia de la vârful partidului care i-a fătat pe baroni. În plus, de ce ar fi mai credibil pesedistul clujean care, ani de zile, a fost împăcat cu ciocoismul din ogradă, care a scos bani buni din lucrări realizate cu bani publici și care, cu indolență, l-a păstrat în funcție pe secretarul de stat Toma Zaharia, zis și Generalul Heroină?
Răspuns lemnos 3: Pentru că pot apărea declarații și gesturi inedite: Năstase este umilit de Iliescu, Năstase îl joacă pe Iliescu, Mazăre e impertinent cu cine îi trage garoul, Oprișan al Vrancei ratează acordul gramatical ș.a. (încă puțină atențieÂ…ia simțiți-i cum se duc)
Replică: Vacs! Am ajuns la pagina de monden și ni se promite o oarece doză de spectaculos. Încercăm să observăm mișcările pesediștilor, dar ne pierdem repede interesul după ce Cozmâncă dă dispoziții ferme ca nimeni să nu-și mai atace colegii de partid. Aparența de ordine e mai importantă decât ordinea în sine. Iar Năstase cu demisia lui rămâne un homo ludens, adică un om care se joacă cu răbdarea electoratului și a unor instituții europene.
Are dreptate Iliescu: nu ne privește cotârceala amorțită din PSD. Acolo este torpoare și totul e previzibil. Nu e loc de mișcări reformiste sau de seisme scizioniste. Doar orgoliul liderilor și spaima că, dacă vor pierde alegerile generale, vor intra de la guvernare direct în anchetă penală, mai agită coteria. Se vor roti niște oameni, dar este greu de crezut că ceva poate schimba spiritul pesedismului. Așteptăm momentul când un fruntaș al partidului va spune răspicat: Onorați cetățeni, am fost un dobitoc! Din acea clipă, nu va mai fi pesedist, cel puțin în conștiință.
Am vorbit despre partidul de guvernământ. De aici încolo ar trebui să arătăm că suntem ziariști cu judecată armonioasă și să scriem cam așa: „E adevărat că nici opozițiaÂ…” sau „Nici cu ceilați nu ne e rușineÂ…”. După care să înșirăm ață păcatele aspiranților la putere. Noi însă ne-am pierdut echilibrul de când mass-media de pe Dâmbovița a alunecat din mâinile poporului la picioarele PSD-ului. Poate data viitoare.
