Lupta împotriva inundațiilor

Planurile bazinale, județene și locale de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale conțin elemente structurale referitoare la parametri și mărimile caracteristice ale construcțiilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor (lucrări hidrotehnice, poduri și podețe, rețele de canalizare, zone afectate de torenți, debitele râurilor și pârâurilor), delimitarea zonelor inundabile și de risc și obiectivele (construcții) aflate în zone inundabile. De asemenea, planurile conțin măsuri nestructurale clasificate astfel: avertizări și prognoze hidrologice ale viiturilor pe realizarea și dezvoltarea sistemelor informaționale, regândirea procedurilor de exploatare a lucrărilor hidrotehnice de apărare pe baza informațiilor prognostice asupra mărimii și formei viiturilor așteptate, planificarea și gestionarea teritoriului prin elaborarea hărților de risc, interdicția amplasării de noi construcții în zona inundabilă și precizarea restricțiilor în autorizațiile de construcție, reforma instituțională în vederea realizării unui cadru legal în care să funcționeze și să coordoneze instituțiile responsabile cu elaborarea strategiilor și deciziilor operative la nivel bazinal, național și activitatea de conștientizare a populației din zonele inundabile precum și a factorilor de decizie la nivel local, județean.Dintre fenomenele naturale care produc victime și afectează negativ activitățile umane, inundațiile sunt cele care, prin proporțiile și frecvența lor, au consecințele cele mai grave. Dintr-un studiu al UNESCO rezultă că, în ultimul sfert de veac, pe glob, și-au pierdut viața, datorită inundațiilor 22,5 % din totalul victimelor catastrofelor naturale. „În ultima perioadă asistăm la modificările climatice în România, care indică o trecere de la clima continentală temperată la o clima cu tente excesive. Astfel, amplitudinea variației precipitațiilor crește semnificativ, adică avem perioade succesive mai ploioase, cu inundații catastrofale și perioade de secetă prelungită. Prin urmare ne putem aștepta la amplificarea fenomenului de inundații, urmat de perioade secetoase”, a declarat Mircea Urzică, director tehnic în cadrul Direcției Apelor Mureș (DAM).Acesta ne-a prezentat și alte cauze ale amplificării fenomenului de inundații. Reducerea coeficientului de împădurire este una din ele, efectul negativ al defrișărilor constând în eliminarea cunoscutului fenomen compensator al pădurii, care asigură o evaporare treptată a volumelor de apă din precipitații și din topirea zăpezii. Totodată, lipsa scurgerii hipodermice a apei, favorizată de sistemul radicular al copacilor, face ca apa să pătrundă în adâncime și să creeze, în prezența argilei, suprafețe de alunecare a versanților, fenomen care se resimte din ce în ce mai activ și mai distructiv. „După aplicarea Legilor de împroprietărire, de după 1990, s-a reluat sistemul de arături pe linia de cea mai mare pantă, de sus în jos, deoarece fâșiile de teren sunt, în majoritatea cazurilor, astfel dispuse. Evident că în aceste condiții, șiroirea apelor mărește cantitatea de sol spălată de acestea”, a explicat Mircea Urzică. „Combaterea efectului amplificării viiturilor presupune și o serie de lucrări locale de apărare, constând din îndiguiri, calibrări de albii și regularizări, apărări și consolidări de maluri, care să fie adaptate situației reale”, a conchis directorul tehnic al DAM.

Sandu TUDOR