Mafia SRI

Ernest Poesina, omul de casă al preşedintelui Ion Iliescu, cu ajutorul directorului de logistică al SRI, Gioni Popescu, şi prin intermediul acolitului SRI, Lazăr Benţa,  vor să pună mâna pe Băile Sărate. Neamţul de origine română a fost proiectantul conacului fostului şef SRI, Virgil Măgureanu.

ZIARUL de Mureş a intrat pe firul unei afaceri dubioase de care, după toate aparenţele, nu sunt străine serviciile secrete. În speţă, SRI, ţinând cont de personajele cheie implicate: Lazăr Benţa şi Ernest Poesina. Bătălia se dă pentru Băile Sărate de la Sângeorgiu de Mureş, obiectul mai multor scandaluri, de natură administrativă. Dar pentru a vă face să înţelegeţi întreg jocul subteran cu o miză de zeci de miliarde de lei, trebuie să purcedem la un scurt istoric. În 1999, firma Cornalina Rubin Comimpex, administrată de ibăşteana Mariana Deac a semnat cu Primăria Sângeorgiu de Mureş un contract de concesiune a Băilor Sărate pentru 49 de ani. Primăria locală nu reuşea să le mai administreze, iar clădirile şi baza de tratament erau într-o avansată stare de degradare. Redevenţa stabilită în contul concesionarului era de 127 de mii de dolari. După un an din bunurile în valoare de 20 de miliarde, care se concesionau şi care au fost luate în calcul la stabilirea redevenţei, au fost predate efectiv bunuri valorând doar 1,34 miliarde de lei. Terenul, baza de tratament aveau o situaţie juridică incertă, fiind revendicate, fapt ce este valabil şi astăzi.

Poesina în cărţi

În aprilie 2000, intră în scenă Ernest Poesina, introdus în afacere de bucureşteanul Alexandru Georgescu care i-a cesionat părţile sociale. De asemenea, pentru a deţine 80 la sută din societate, Poesina mai cumpără partea celui de-al treilea asociat Marius Popovici.  Actul este autentificat abia în 2001. Administrarea Băilor Sărate a rămas pe mai departe în mâna Marianei Deac, contribuţia lui Poesina rezumându-se la suportul financiar pentru realizarea investiţiilor la Băi. Insuficiente însă pentru că în 2002, societatea intră în reorganizare juciară, făcând obiectul dosarului nr.1692/2002 aflat pe rolul Tribunalului Mureş. Planul de redresare a Cornalina a fost acceptat de ambii asociaţi, Poesina chiar semnând un act prin care se angaja “să nu acţionez în vreun fel asupra administrării societăţii până la recuperarea creanţei mele pe o perioadă de doi ani”. Actul a fost întocmit în 11 februarie 2003. Dar se pare că de la vorbă până la faptă este o mare distanţă.

Totul sau nimic

În 16 octombrie 2003 are loc la sediul administratorului judiciar, firma SC Corelli Consult, întânirea asociaţilor la care Ernest Poesina nu se prezintă, dar în locul său este mandatat avocatul Vasile Ghere. Iar ca o paranteză, până în prezent nu s-a făcut dovada că avocatul avea delegaţie şi pentru a-l reprezenta pe Poesina în asemenea situaţii. Întrunirea avea un scop bine precizat: majorarea capitalului social cu două miliarde de lei, pentru a se respecta planul de reorganizare. Ernest Poesina a declarat atunci că dispune de întreaga sumă, dar o va vira doar cu condiţia retragerii din societate a Marianei Deac. Dacă acest lucru nu era posibil, el solicita revocarea administratorului şi diminuarea cotei Marianei Deac proporţional cu acea majorare. Ernest Poesina găsise deja administratorul perfect, Ioan Vântu, om de încredere, aţi ghicit, al lui Lazăr Benţa şi un fost ofiţer de Securitate, respectiv SRI. 

Finanţatorul Lazăr

De unde avea Poesina bani, în condiţiile în care de la preluarea capitalului social majoritar, finanţase investiţiile cu cel mult 1,3 miliarde de lei? De unde venea acest interes subit pentru o obiectiv pentru care suspendase finanţarea şi pe care îl văzuse de cel mult 10 ori în viaţa sa. Aveam să ne lămurim însă curând. Astfel, în 21 octombrie, Lazăr Benţa se implică pe faţă în afacerea Băilor.  Dovada pe care o vedeţi şi în facsimil atestă faptul că persoana fizică Lazăr Benţa a depus în contul Cornalina Rubin suma de două miliarde de lei reprezentând majorarea capitalului social. În legătură cu acest virament, avem serioase dubii că a fost făcut de Benţa în numele şi în contul cetăţeanului german, cu sănătoase rădăcini mioritice, Ernest Poesina. Deoarece Poesina dacă intr-adevăr ar fi depus această sumă, putea lejer să o facă în nume propriu, fără ca prezenţa lui Benţa în tr-o afacere sută la sută privată să fie necesară. Ne-a susprins şi faptul că lazăr Benţa a virat banii ca persoană fizică. Să fi fost de fapt banii SRI?

Interese

Lazăr Benţa a fost contactat şi în trecut pentru a participa ca investitor în afacerea Băile Sărate. Nici atunci când s-a organizat licitaţia, nici mai târziu, omul SRI nu a fost interesat de obiectiv. Dar interesul brusc al lui Benţa(sau ale SRI)pentru Băile Sărate are legătură pe de o parte cu noile condiţii în care se derulează contractul de concesiune, iar în al doilea rând cu profiturile uriaşe care se pot obţine din exploatarea Băilor. Astfel, în urma expertizei şi a contraexpertizei întocmite în dosarul de reorganizare judiciară, s-a stabilit că în condiţiile în care nu s-a făcut predarea tuturor bunurilor concesionate, redevenţa care trebuie plătită nu depăşeşte patru mii de dolari pe an. În al doilea rând în planul de reorganizare, în urma unor calcule economice destul de realiste s-a stabilit că profitul care poate fi obţinut din exploatare, e drept cu câteva investiţii, poate atinge cinci miliarde de lei. Şi nu în ultimul rând problema apartenenţei Pavilionului Tratament se apropie de soluţionare, moştenitorii care au revendicat inclusiv terenul aferent având câştig de cauză.  Moştenitorii din informaţiile pe care le deţinem nu doresc neapărat să păstreze Hotelul, fiind dipuşi să-l vândă pentru un preţ ce se învârte în jurul a 100 de mii de dolari. Un mizilic.

Proiectantul conacului “Şarpelui”

Am păstrat pentru final cheile acestei afaceri. Numele cetăţeanului german Ernest Poesina a fost vehiculat  în scandalul Virgil Măgureanu. În 1994-1995, fostul şef al SRI şi-a construit în satul părintesc, Giurtelecul Hododului un conac grandios cu materiale de construcţie asigurate pe  bani publici şi în mare parte neplătite. La fel ca şi Ernest Poesina, prieten apropiat al preşedintelui Ion Iliescu, Măgureanu a fost cadorisit în 1990 cu reinstaurarea Securităţii, sub o formă pseudo primenită-SRI. Fondurile ilegale ale foştilor securişti trebuiau legalizate. Ca şi controlul lor asupra vieţii economico-politice. Revenind însă, pentru acel conac construit pe banii statului, după predarea şefiei SRI, Măgureanu a intrat în 1998 în atenţia atât a Biroului de Combatere a Crimei Organizate şi Corupţiei, iar mai apoi în cea a Secţiei Parchetelor Militare. În actele de la dosar se preciza că conacul era construit de firmele administratorului TRACON SA, CONROM SA Baia Mare şi UNIO Satu Mare, Viorel Zoicaş, după un proiect al cetăţeanului german Ernest Poesina. În dosar se mai preciza că Poesina a supravegheat împreună cu Viorel Zoicaş întreaga execuţie a imobilului. E greu de crezut că un cetăţean german a fost desemnat proiectantul casei secrete a pe atunci şeful SRI, Virgil Măgureanu. În acest dosar, finalizat în binecunoscutul stil românesc prin NUP, a fost implicat un alt personaj important, generalul Gioni Popescu, directorul Direcţiei Logistică a SRI, care activează şi astăzi în structurile principalului serviciu secret. Nici Gioni Popescu nu era un străin pentru Poesina. Mai ales că generalul Popescu s-a ocupat în mod direct de materialele necesare casei lui Măgureanu, pentru că avea un cuvânt de spus în SRI, inclusiv toate licitaţiile pe mână. Probabil de aceea, generalul Popescu este astăzi cel mai bogat om din SRI. Toate scandalurile în care numele său a fost implicat nu l-au clintit, Popescu fiind considerat eminenţa cenuşie a tuturor şefilor SRI care s-au succedat din 1990 încoace. Relaţiile la vârful structurilor informative ale României ale lui Poesina ne-au fost confirmate şi de  partenera sa de afaceri:  “Ernest Poesina s-a lăudat cu legăturile sale cu Virgil Măgureanu, recunoscând chiar că are acces inclusiv în biroul prezidenţial al lui Ion Iliescu şi este prieten cu Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului”. De asemenea, Poesina ar fi recunoscut că-l cunoaşte personal pe actualul şef SRI, Radu Timofte. Lazăr Benţa nu mai are nevoie de nici o prezentare. Şi firma la care este asociat şi director, Contranscom Benţa a fost una din favoritele licitaţiilor SRI. Inclusiv în perioada şefiei lui Măgureanu 1990-1997. Învârtindu-se în aceleaşi cercuri, aceşti oameni au colaborat şi continuă să colaboreze. Oriunde se simte mirosul banilor.

O nouă rundă. Finală?

În 5 noiembrie a fost stabilită un nou termen pentru întrunirea asociaţilor. Ei trebuie să decidă stabilirea cotei de participare la capitalul social. Cert este că interesele sunt imense, dar potrivit legislaţiei române un asociat într-un SRL nu poate fi exclus din societate doar la dorinţa celuilat. În plus, chiar majorarea capitalului social nu influenţează cota fiecărui deţinător de părţi sociale.  Depinde de ce hotărăsc asociaţii. Va câştiga însă Mariana Deac înfruntarea cu mafia SRI? Vom vedea. 

Potrivit declaraţiilor angajaţilor Cornalina, în ultimele două luni Ernest Poesina a făcut două escale la Sângeorgiu de Mureş. De fiecare dată a fost adus de oamenii lui Lazăr Benţa. Personalul de la Băi ne-a declarat de asemenea, că Poesina i-a ameninţat că vor fi toţi concediaţi. “Ne-a spus că nu-l interesează ce se întâmplă cu noi”, ne-au declarat salariaţii.

Mariana Deac: “Unde a fost domnul Poesina când aveam mari probleme cu Primăria, dificultăţi financiare? Acum când lucrurile au intrat în normal, vrea să mă scoată din societate”.
Contactat telefonic şi întrebat de ce a apelat la un intermediar, Ernest Poesina ne-a declarat: “Eu nu am venit să mă plimb. Doamna aceasta care este asociata mea cu 10 procente a făcut o pagubă de 5 miliarde. Nu înţeleg care este treaba Dvs. Discutaţi cu ea. La revedere”. Restul întrebărilor au rămas fără răspuns, deoarece telefonul ne-a fost închis în nas.