Prințul Paul revendică terenul Castelului de la Lăpușna

Castelul de la Lăpușna este din nou revendicat de către Prințul Paul de România, unul dintre cei doi fii ai lui Carol Mircea, recent decedat * Castelul a mai făcut obiectul unui proces de retrocedare, în urmă cu aproape doi ani, dar prințul Paul nu a putut proba că este moștenitor al Familiei Regale a României * Instanța le-a dat câștig de cauză Primăriei Ibănești, administratorul terenului, și societății Turism Grand SA, care deține construcțiile * Noul proces, de data aceasta pentru teren, este în derulare la Judecătoria Reghin.

Terenul Castelului de la Lăpușna l-a atras pe un alt descendent, nerecunoscut, ce e drept, al Casei Regale a României, pe prințul Paul de România. Recent, acesta a dat în judecată, din nou, Primăria Ibănești, respectiv societatea Turism Grand SA, solicitând restituirea terenului pe care este edificat castelul. Prințul Paul de România, fiul lui Carol Mircea, copilul din flori al Regelui Carol al II-lea și al lui Zizi Lambrino, nu este la prima tentativă de acest gen, el încercând și în urmă cu aproape doi ani în urmă să pună mâna pe o parte din fostele domenii ale Casei Regale a României. Atunci, el a revendicat nu doar terenul, ci și castelul și celelalte vile care compun domeniul Castelului de la Lăpușna. Procesul de uzură s-a desfășurat între Primăria Ibănești, care administrează terenul aflat în proprietatea statului român, și Turism Grand SA, administrată de Claudia Pescar, pe de o parte, respectiv prințul Paul de România.

Paul Lambrino nu a putut proba de-a lungul procesului, început la Judecătoria Reghin, că are calitate procesuală activă. Judecătorii au constatat că cetățeanul care își spune prințul Paul de România nu are nici o dovadă că este moștenitor al Casei Regale, iar pe cale de consecință că poate pretinde un drept asupra domeniului de la Lăpușna.

Cu toate acestea, în baza noii legi a proprietății – Legea nr. 247/ 2005, Paul Lambrino încearcă din nou să pună mâna pe terenul de la Lăpușna, procesul aflându-se pe rolul Judecătoriei Reghin. Cum se va sfârși această nouă bătălie pentru una dintre cele mai frumoase zone din județ, vom afla în lunile care vor veni, timp în care vă vom ține la curent cu evoluția procesului.

A cui e Lăpușna?

Cu cinci ani în urmă, Castelul de la Lăpușna a fost luat în administrare de către SC Turism Grand SA, care a investit în 2002 peste 100 de mii de euro în renovarea interioară și exterioară a castelului, conservând în același timp și unicitatea și designul din lemn, gândit de decoratorii regali. După ce s-a introdus încălzirea centrală, au fost refăcute băile, iar domeniul a fost împrejmuit cu gard, castelul a fost inclus în circuitul turistic. Din 2002, Complexul pune la dispoziția turiștilor iubitori de natură de o frumusețe sălbatică 40 de locuri de cazare, cu camere de două, respectiv trei stele, un restaurant vânătoresc, o popicărie, iar, în funcție de cerințele turiștilor, un pachet bogat de oferte de agrement specifice zonei.

O bijuterie cu sigiliu regal

Castelul de la Lăpușna a fost construit în perioada 1925-1927 și a aparținut până în 1949 regilor Ferdinand, Carol al ll-lea și Mihai l. Construcția a avut la bază, încă de la început, ideea de casă de vânătoare pentru familia regală. De altfel, castelul, în ciuda viitorilor proprietari, familia Ceaușescu, poartă noblețea regală sau aduce aminte de casa regală, întemeietoarea castelului. De la Regele Ferdinand a rămas legenda că brazii plantați în jurul construcțiilor conferă locului o formă de coroană regală, după văzul unora, și de hartă a României, după cele percepute de alții. Odată cu naționalizarea, castelul de vânătoare a ajuns în stăpânirea lui Nicolae Ceaușescu. În acea perioadă, lideri de pe scena politică mondială au fost invitați de către Ceaușescu la partide de vânătoare și pescuit. Liderul sovietic Nikita Hrușciov, fostul președinte iugoslav Iosif Broz Tito și cel bulgar Teodor Jivkov sunt doar o parte dintre șefii de state comuniste care s-au perindat la “bijuteria” din inima munților Gurghiului.

Prințul fără sigiliu

Prințul Paul de România este un obișnuit al meleagurilor mureșene, deținând aproape de domeniul de la Lăpușna propria sa vilă. Paul Lambrino s-a născut acum 57 de ani, ca fiul lui Carol Mrcea și al Helenei Henriette Nagavitzine, fiind, așadar, nepot pe linie paternă al Regelui Carol al II. A studiat în Franța și în Marea Britanie, iar în 1974 – 1976 s-a lansat în afaceri lucrând pentru firma de imobiliare Jack Cotton & Partners. Din 1977 timp de doi ani a fost partener al Companiei turistice “Fregate Associates” din Anglia și Seychelles, Oceanul Indian. Până să revină în România – primul membru al familiei regale care s-a întors acasă, în 1990, a schimbat mai multe capitale și metropole ale lumii Paris, Madrid, New York, Londra etc. În 1995 s-a căsătorit cu americanca de origine română Lia Triff și se stabilește în România. În 2000 a candidat la Președinția României din partea propriului partid, “Partidul Reconcilierii Naționale”. Este fondatorul fundației “Prințul Paul pentru România”. Prințul Paul a fost implicat în mai multe scandaluri cu Casa Regală a României, ultimul fiind cel în care l-a catalogat pe Regele Mihai drept nazist, creator al statului nazist și responsabil de atrocitățile comise în acea perioadă, aserțiuni infirmate de către Adrian Vasiliu, avocatul Casei Regale, care le-a catalogat drept nereale.

Cu toate că Prințul Paul de România nu și-a putut prezenta certificatul de moștenitor al Casei Regale, prințului Mircea i-a fost recunoscută originea regală în urma a două procese, în Portugalia și Franța. Născut din prima căsătorie a lui Carol al II-lea, el a plecat din țară împreună cu mama sa, după anularea căsătoriei dintre părinții săi. Până în 2005 s-a mai întors în țară o singură dată, la înmormântarea bunicii sale, Regina Maria. Disputa pe averea regală între cei doi frați vitregi ar putea fi explicația pentru faptul că aceștia nu au avut relații.

Ligia VORO