“Cu ochii pe ei si cu urechile ciulite!”

Am tot vrut noi sa facem un interviu cu domnia-sa, seful SRI Mures. si pâna la urma am reusit. Sau ne imaginam ca am reusit. Poate ca dialogul de mai jos nu a avut niciodata loc. Dar noi totusi, prin exercitii de imaginatie specifice, i-am gasit un locsor în ziar. Decideti voi daca întrebarile au fost pertinente si raspunsurile multumitoare. Restul e…minciuna.

Rep. : Dom’le, v-am tot cautat pentru un  interviu…
Simion Ceocan : Ei, avem si noi prioritatile noastre în vremurile astea, nu avem timp pentru interviuri…

Rep. : Corect, dar în concediu ati fost?
S.C. : La noi concediile nu sunt asa cum credeti dumneavoastra… si atunci când pleci la safari în Africa si esti calare pe-un leu doborât de glont, daca te suna sefii trebuie sa fii la raport. Te sui în avion si te prezinti la post. Asa e munca de informatii, nu cum cred altii… Dar ca sa-ti raspund, nu, n-am fost în concediu.

Rep. : Ce e siguranta nationala?
S.C. : Ce întrebare tâmpita, siguranta nationala de fapt nu exista. E acea situatie ideala în care o tara nu e amenintata de nimic. Nu e cazul nicaieri în lume… E ceva spre care tindem, constienti ca nu vom ajunge niciodata. Daca vrei sa ma întrebi cu ce ne ocupam noi la SRI îti raspund ca avem grija sa fim cât mai aproape de starea aceea ideala. Ne ocupam cu orice fapte, amenintari, persoane care pot influenta siguranta tarii noastre.

Rep. : Suntem în pericol, în acest moment?
S.C. : Ce pericol mai mare vrei decât ce nenorociri s-au petrecut cu inundatiile astea? O stare mimina de alerta trebuie sa avem în orice moment, ca serviciu de informatii, altfel nu ne-am justifica existenta. Sigur ca avem de lucru, dar îti dai seama ca nu pot sa-ti comunic ceea ce facem. Noi culegem informatii, le prelucram si le dam mai departe, cu, eventual, niste recomandari…

Rep. : Vor unii sa ne fure padurile Muresului? Asta e problema de siguranta nationala?
S.C. : Cred ca stiu la ce te gândesti, la dosarele de retrocedare. Sa nu crezi ca nu cunoastem aceste lucruri, ca nu le urmarim. Dar, repet, noi suntem furnizori de informatii si atât. Concret, nu pot sa-ti spun ca vor unii si altii sa ne ia padurile, dar niste lucruri dubioase s-au întâmplat în zona aceea. Le-am vazut si noi, le-au vazut si altii… Suntem cu ochii pe ei si cu urechile ciulite, fiti siguri de asta.

Rep. : Va place ideea ca UDMR e mereu la guvernare?
S.C. : Acuma ce încerci? Sunt prea versat sa cad în capcane de astea… N-am nicio treaba cu UDMR-ul, în ansamblu. Dar si acolo, ca si în alte multe locuri sau partide românesti, exista persoane pe care le studiem. Sa le fie de bine, deci, daca sunt la guvernare. Noi avem treaba cu siguranta nationala, ma repet acum…

Rep. : PRM-ul nu mai exista. Ati pierdut un obiectiv interesant?
S.C. : Cum nu mai exista? Într-adevar, vocea celor de la PRM s-a estompat, dar asta nu înseamna ca au murit. Nu vedeti ce informatii arunca zilnic ziarele lor? Noi suntem nevoiti sa monitorizam toata presa, deci si a lor, si ramânem uimiti de câta creativitate au. E adevarat, uneori dau si informatii cu sâmbure de adevar si aici ne punem problema unor scurgeri de la noi, sau de la alte servicii. Dar nu ma duce pe tarâm politic, ca noi prin statut nu avem voie sa facem politica…

Rep. : Dar de Justitie putem discuta? A plecat amicul Marin Sandu, a ramas Elena Curca la DNA Mures…
S.C. : si ce sa-i fac eu? Noi colaboram destul de bine la nivel de institutii, nu am relatii personale cu nimeni de acolo…

Rep. : si în ce cazuri serioase  ati colaborat, ca la suprafata nu se vede mai nimic?
S.C. : Pai am mai fi numiti serviciu secret daca toata lumea ar sti ce lucram? Daca nu vedeti voi nimic, asta nu înseamna ca dormim în papuci. La noi tocmai asta e starea de normalitate, sa muncim fara sa transpire nimic în exterior…

Rep. : Dar stiati ca Sandu si-a depus cerere sa intre în Baroul Mures?
S.C. : Ana are mere…ce întrebari…

Rep. : Zoltan Dull si Rita Niculae au parasit-o pe Curca…
S.C. : Îsi vad de drumul lor, e alegerea lor…

Rep. : Dar cu Dan Petru, ramas sef la Parchetul Curtii, va întelegeti?
S.C. : Hai, mai departe, vad ca nu întelegi ca nu pot sa-ti raspund…

Rep. : Buun…v-ar placea sa mearga Horatiu Dumbrava în CSM?
S.C. : Da, de ce nu? Ce, baiatul asta e chiar ok…

Rep. : Cu cei de la Doi s’un sfert cum colaborati?
S.C. : Atunci când e nevoie.

Rep. : Dar nu va intersectati pe atributii?
S.C. : Teoretic nu…

Rep. : E Pescari mai bun la Politie decât la Doi s’un sfert?
S.C. : Ce tot vrei, omule… Fiecare trebuie sa fie bun acolo unde ajunge… Daca nu e bun, pleaca… asa e într-un sistem normal…

Rep. : Ati auzit de firma Ralvin?
S.C. : Nu.

Rep. : E firma fiului lui Virgil Ardelean, asociat cu un om de afaceri din Mures. Fac comert cu bauturi…
S.C. : si de când e asta atentat la siguranta nationala?
 
Rep. : Ziceam si eu, ca e interesant ce se întâmpla dincolo de ce se vede…
S.C. : O fi interesant pentru voi ziaristii, dar pe noi, chiar daca stim aceste lucruri, nu ne pasioneaza daca nu au treaba cu ce facem noi.

Rep. : Dar nici ca anumite firme cu actionari români si unguri, teleghidate de UDMR, iau lucrari grele în judete de pe lânga Mures nu va pasioneaza?
S.C. : Iar revii la unguri… nu raspund…

Rep. : Bine. De firma Andaluzia ati auzit?
S.C. : astia ce mai fac?

Rep. : Pai vor sa faca, abia au început… Cica energie solara…
S.C. : Bravo lor…

Rep. : Promiteti ca o sa cautati actionarii?
S.C. : De ce sa promit, fugi dom’le de aicea ca deja devii obraznic si eu chiar am mult de lucru…

Rep. : Ultima chestie… stiti ca Viena e un oras mult iubit de portocalii. stiti si de ce?
S.C. : Poate le place Johann Strauss… De unde pacatele mele sa stiu atâtea? Sunt doar seful unui serviciu secret… Nimic mai mult.