Meseria de inginer asigură valoarea adăugată
În fiecare an la data de 14 septembrie corpul ingineresc din țara noastră marchează Ziua Inginerului Român, sărbătoare instituită printr-o hotărâre de Guvern în anul 2000, la inițiativa Asociației Generale a Inginerilor din România.
Odată cu dezvoltarea gândirii umane și a trăirii în comun există elemente de inginerie care au propulsat viața omului, acestea putând fi cuantificate în produsele pe care le avem astăzi și serviciile pe care le oferim, deoarece confortul și bunăstarea noastră depinde de inginerie, este de părere Liviu Marian, rectorul Universității „Petru Maior” (UPM) din Târgu-Mureș, unitate de învățământ recunoscută atât pe plan național cât și internațional pentru valoarea catedrei de inginerie. „Meseria de inginer este cea care asigură valoarea adăugată într-o lume civilizată, adică ce rămâne după ce ai ceva în mână. N-aș putea concepe viața noastră de zi cu zi fără inginerie”, a mărturisit Liviu Marian.
De profesie inginer, rectorul UPM crede că datorită simțului lor practic, inginerii au fost de multe ori promotorii vieții și unii din pilonii de bază ai societății moderne. „Inginerii au simțul culturii, arta de a fi practici, realizând multe descoperiri științifice care nu au neaparat legătură cu ingineria dar sunt foarte importante pentru omenire, așa încât mă mândresc cu faptul că sunt inginer, pentru că această meserie reprezintă una din temeliile pe care se bazează societatea, inginerul fiind cel care creează ceva”, a arătat Liviu Marian, care îi îndeamnă pe ingineri să nu lase niciodată garda jos și să se perfecționeze încontinuu. „Ingineria a evoluat, noi ne dăm seama acum când avem acces la foarte multe descoperiri științifice. Ingineria în general îți impune o anumită conduită legată de a te perfecționa tot timpul, n-ai voie să lași garda jos niciodată pentru că în momentul acela nu mai ai performanțe, care se cuantifică mai ales în domeniul ingineriei”, susține Liviu Marian.
Pepinieră de ingineri la UPM
Referindu-se la Facultatea de inginerie din cadrul UPM, Liviu Marian a precizat că prin prisma tradiției și a numărului mare de studenți și masteranzi care se specializează în domeniul ingineriei, aceasta este baza de temelie a universității. „Facultatea de inginerie are cea mai mare tradiție în universitatea noastră, fiind înființată în anii 75, în prezent numărul de studenți și masteranzi care se specializează în domeniul ingineriei fiind de aproximativ 1.400 anual”, a declarat Liviu Marian. Ceea ce e demn de remarcat, în ultimii ani Facultatea de inginerie a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă, atât datorită dotărilor de excepție, cât și a cadrelor de învățământ. „Ne-am dezvoltat enorm în ultimii doi – trei ani. Pot afirma că dotările pe care le avem fac mândrie Universității noastre, pentru că multe din ele nu se regăsesc în alte universități din țară. De asemenea, investim și în viitor, dovadă fiind clădirea care se construiește în curtea Universității, care va găzdui Facultatea de inginerie și care sperăm că va fi pusă în funcțiune în primăvara anului viitor”, a adăugat Liviu Marian.
În ceea ce privește modalitatea de abordare a tinerilor a meseriei de inginer, rectorul UPM a spus că Facultatea de inginerie este foarte bine văzută de aceștia, fiind alături de Politehnica din București și cea din Cluj Napoca printre cele mai bine cotate universități de profil din țară. „Avem succes cu ingineria, numărul de specializări nu e mai mic decât cele existente la Politehnica din Cluj Napoca sau cea din București, iar tinerii vin să învețe la noi cu încredere. Totodată, legăturile bune pe care le avem în domeniul educațional pe plan internațional sunt importante, deoarece foarte mulți studenți de-ai noștri merg în străinătate prin programele Erasmus și avem studenți străini care vin la noi să facă școală. Chiar am avut cazuri când au venit pe șase luni prin program Erasmus, apoi au rămas în continuare pe propria cheltuială pentru că le-a plăcut ce au găsit aici”, a încheiat Liviu Marian.
„Până în 1989 am avut o industrie cum se spune destul de bine pusă la punct, care putea să fie performantă mai ales pe piața românescă. Nu trebuie să uităm faptul că vestul nu ne-a dorit neaparat ca o putere industrializată, ci ca o mare piață de desfacere…”
Alex TOTH



