“Mi-aș dori o Românie, precum e Germania…“

“Ich kenne meine Grenzen. Aber einfach ignorieren…”

(Nietzsche)

“Îmi cunosc limitele. Dar pur și simplu le ignor”, spune filozoful german Nietzsche. Privind retrospectiv evoluția Germaniei moderne, de astăzi, nu poți decât să înțelegi, să respecți și să admiri totodată, poate chiar și cu un pic de invidie pur balcanică, spiritul germanic. În cele câteva vacanțe petrecute peste hotare, din nefericire poate prea puține, dacă e să țin cont de doleanțele, uneori nemărturisite, ale familiei mele, o puternică atracție a avut și se pare că va avea întotdeauna pentru mine, Germania.

Trăinicia justiției germane, impresionantă

Landurile sale istorice m-au fermecat de fiecare dată și chiar dacă prin profesie si aptitudini sunt un om al cifrelor, cred că dacă m-aș fi născut neamț aș fi ajuns vreun profesor de istorie străveche sau cine știe, poate chiar vreun arheolog pasionat. De-a lungul pelegrinării mele prin Germania, în landul Saxoniei Inferioare am descoperit un orășel de provincie, pe nume Celle, care mi-a atras în mod special atenția, din ghidul turistic pe care îl tot frunzăream pe parcursul ultimei mele vizite…

De ce Celle? Pentru că acolo se află cel mai vechi Tribunal din întregul land Saxonia Inferioară, land care în termeni românești s-ar numi “județ” și e condus din Hanovra, care e cel mai mare și mai înfloritor oraș al acestui land. Paradoxal e faptul că Tribunalul, ca si curte superioară de judecată, nu se găsește situat în Hanovra, ci exact în acest mic orășel, numit Celle… Ce anume m-a frapat, în afara ace

stei mici, hai să-i spunem anomalii? În afara clădirii impunătoare a Tribunalului, clădire veche datând din secolul al X VIII-lea, cu pereții ce îi sunt “căptușiți” de figurile tuturor justițiabililor germani trecuți în neființă, dar care au pus piatra de temelie a legilor actualei Germanii moderne, doar o scurtă întâlnire cu justiția germană îți lasă o impresie atât de puternică, de care nu reușești să scapi prea curând. Trăinicia justiției germane!

Tribunalul din Celle n-a fost niciodată strămutat, de-a lungul a câtorva sute de ani, din acest mic, dar înfloritor orășel de provincie, ba mai mult, din câte am aflat, nimeni nici măcar n-a îndrăznit să se gândească la o asemenea posibilitate! Cu atât mai mult, să tulbure liniștea ce domnește pe holurile acestui monstru sacru al justiției germane. Stabilitatea! Da… Aceasta e o altă senzație care te pătrunde imediat, doar privind clădirea străveche și istorică a Tribunalului din Celle…

Nu mă pot abține să nu fac o comparație și nici nu cred că aș putea altfel, între ceea ce se petrece în țara mea și stabilitatea, hotărârea, respectul pentru JUSTIȚIE, pentru siguranță și, nu în ultimul rând, respectul pentru sine al germanilor.

Germania, al doilea partener german al României

După evenimentele din ’89 și deschiderea către Europa a României, relațiile bilaterale dintre Germania și România au cunoscut o continuă dezvoltare, politica culturală și cea economică externă a Germaniei, îmbinându-se în modurile cele mai utile, cu politicile externe ale României democratice. După cel de al doilea război mondial, între 400.000 și 500.000 de etnici germani din România s-au stabilit în Germania. Aceștia au constituit mai multe asociații, în funcție de regiunea din care au provenit: Asociația sașilor transilvăneni, cu sediul la München, Asociația șvabilor bănățeni, cu sediul la München, Asociația șvabilor sătmăreni, cu sediul la Ravensburg etc. Ca urmare, la 7 iunie 2003 a fost semnat, la Dinkelsbühl, între Ministerul Culturii și Cultelor din România și Consiliul Cultural al Sașilor Transilvăneni din Germania, un Protocol de colaborare care vizează inclusiv protecția patrimoniului cultural al sașilor din Transilvania.

Tot ca o urmare a faptului că în anul 1999 a fost inaugurat la Berlin Institutul Cultural Român “Titu Maiorescu”, totodată luând ființă și Forumul Germano-Român, instituție neguvernamentală menită să difuzeze în opinia publică germană o imagine obiectivă despre România, s-a ajuns ca în anul 2004 să aibă loc la București, sesiunea Comisiei mixte de colaborare culturală, prilej cu care a fost negociat și semnat un nou Protocol de colaborare în domeniul culturii, educației și științe, protocol reînnoit de atunci, în fiecare an. E suficient doar să mai fie menționat și existența Institutului Ghoethe, care funcționează în România încă din anii 1979, ca și expansiunea Centrelor culturale germane din Iași, Sibiu, Timișoara și Brașov, cât și despre faptul că limba germană se predă în mai toate școlile românești, ca să se înțeleagă foarte limpede cât de profunde și de strânse au devenit relațiile dintre Germania și România postdecembristă.

În cei aproape 20 de ani de la deschiderea României către Europa, Germania a reușit să devină al doilea partener comercial al nostru, atât în ceea ce privește exporturile cât și importurile. Creșterea exponențială în domeniul cooperării economice i-a determinat pe politicienii români să realizeze imediat că relațiile dintre cele două țări au atins nivelul unui real parteneriat strategic, în special în domeniul economic.

Germania reprezintă totodată, și cea mai importantă piață generatoare de turiști pentru România. Conform statisticilor, prietenii noștri germani călătoresc foarte mult, situându-se pe primele locuri în topul sosirilor în multe din țările europene. Ca urmare, se desfășoară o adevărată și strânsă “luptă” între țările primitoare, pentru atragerea turiștilor germani.

Principalele categorii de turiști sunt formate din familiile cu copii interesate, în special, de vacanțele la mare, tineretul interesat, în special, de circuitele de cunoaștere, generația a treia interesați, în special, de sejururile pentru odihnă și tratamente. Chiar dacă în Germania există un impresionant număr de agenții de turism, care oferă sejururi extrem de detaliate, pentru turismul internațional, piața este totuși dominată de marile concerne ITS, TUI, Thomas Cook, Studiosus și Neckermann, care dau “tonul” pe piața turismului german.

Pentru dezvoltarea relațiilor economice bilaterale, în beneficiul și interesul ambelor țări, în iulie 2001 a fost lansată inițiativa realizării unui parteneriat strategic româno-german în domeniul economic. Lucrările Consiliului de Cooperare economică româno-german se desfășoară în cadrul a opt grupe de lucru și anume, energie, cooperare industrială și investiții, comerț, agricultură, turism, comunicații și IT, finanțe-bănci, legislație-fiscalitate. La jumătatea anului 2009 valoarea totală a capitalului german în România s-a cifrat la 3,7 miliarde de dolari, iar numărul de societăți comerciale cu participare germană era de aproape 17.000 (locul doi, după Italia)

Domeniile în care au fost efectuate investiții germane sunt industrie, comerțul cu ridicata, comerțul cu amănuntul, cercetare și dezvoltare, transporturi și agricultură, iar printre principalele firme germane prezente în România, se numără Continental, DaimlerChrysler, INA Schäffler KG Wintershall, E.ON AG, Allianz, Leoni, Praktiker, RWE (RRR-Remmert Recycling), British American Tobacco, etc.

Investiții germane în Mureș

Nici județul Mureș nu a fost ocolit de investițiile germane, grăitoare în acest sens fiind prezența în aproape toate zonele greografice ale județului ale unor importante companii precum: E.ON România, un gigant al distribuției și consultanței în domeniul gazelor naturale, DAW Bența România, un etalon în fabricarea vopselelor de înaltă calitate, Herlitz România un nume de marcă în domeniul produselor de papetărie, AAGES (fabricarea motoarelor, generatoarelor și transformatoarelor electrice), Aspharom (fabricarea de produse minerale nemetalice), Durkopp Adler (fabricarea utilajelor pentru industria textilă), Glover Prodexim (fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din piele), Hochland România (fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor), Mobila Henke România (comerț cu ridicata al mobilei, covoarelor și a articolelor de iluminat), Parat RO (fabricarea de articole confecționate din textile pentru industria auto), Renania Trade (comerț cu echipamente de protecție), grupul de firme Schuster (cu activități în domenii ca: salubritate, transporturi, prestări servicii), Textor Distribuție (fabricarea de articole confecționate din mătase), Top Electro (fabricarea altor fire și cabluri electrice și electronice) și altele.

Iată cum rigoarea specific nemțească și-a pus amprenta și asupra județului nostru, prin orientarea cu precădere a capitalurilor înspre domenii productive, generatoare de înalte tehnologii și locuri de muncă.

Lucian SAVU