Mikulás, bucuria copiilor si prevestitorul Craciunului

Sarbatoarea Nasterii lui Isus Hristos este întâmpinata de crestinii din întreaga lume, fiecare popor, având sarbatori specifice propriilor traditii. Nu fac exceptie nici crestinii de nationalitate maghiara, catolici sau reformati, care se pregatesc de marea sarbatoare a Nasterii Domnului cu obiceiuri vechi pastrate cu sfintenie. Ca si în cazul românilor, traditia este respectata cu strictete în special în zonele rurale, unde influenta modernului nu a muscat din traditiile si obiceiurile stravechi.

Adventul deschide sarbatoarea Craciunului
Crestinii de nationalitate maghiara, de religie catolica, deschid sarbatorile de iarna cu Adventul, care marcheaza începutul postului, care are loc cu 4 saptamâni înainte de Craciun. În prima zi, a Adventului se faca o cununa din cetini de brad, împodobita cu nuci poleite, conuri de brad aurite, funde rosii si patru lumânari. Pe rând, în fiecare duminica de pâna la Craciun, se aprinde câte o lumânare, trei de culoare mov si una roz, Aceasta traditie este respectata în acelasi chip si de credinciosii reformati, dar fara obligatia de a posti în aceasta perioada.

Mikulás, bucuria celor mici

Cea mai asteptata sarbatoare, în special pentru cei mici, este cea a Mikulás-ului, care aduce cadouri copiilor cuminti. Traditia spune ca Mosul verifica înainte de a oferi daruri celor mici ghetutele puse de copii în fereastra… Daca ghetele sunt sunt spalate si curate atunci Mikulásul le umple cu cadouri. Acest obicei a fost îmbratisat si de credinciosii de alte religii, astfel ca, toti cei mici îl întâmpina cum se cuvine pe Mos Nicolae.
Alta sarbatoare semnificativa pentru credinciosii unguri este cea a Sfintei Lucia. Ritualul consta în faptul ca femeile intra noaptea în cotetul gainilor si pe baza descântecelor si a altor obiceiuri sunt invocate bunastarea si belsugul. De asemenea, cu ocazia acestei sarbatori, sunt alungate spiritele rele.

Balul de trei zile…
Zilele care premerg aniversarii Nasterii lui Isus sunt marcate în zonele locuie de maghiari de organizara Balului Craciunului. Pregatirile se fac o data cu începutul Adventului, prin gasirea locatiei, alegerea bucatelor si a celor necesare organizarii balului. Nu lipsesc de la bal cei tineri, muzicantii si bineînteles bautura si mâncarea. Balul începe în seara primei zile de Craciun si tine vreme de trei zile.

Bobul de mustar si omenia gazdei…
Perioada Craciunului este si un motiv de bucurie pentru cei care poarta numele de Istvan si Janos, care îsi serbeaza ziua numelui în 26 si 27 decembrie. De asemenea, 28 decembrie este cunoscuta ca sarbatoarea “sfintilor marunti”, zi în care barbatii treceau pe la casele cunoscutilor, pe motiv ca au venit dupa un bob de mustar pentru vindecarea cocosului, dupa care era omenit de gazda cu mâncare si bautura. Obiceiul a fost adoptat si de cei mai tineri, ei fiind rasplatiti cu bani marunti si felii de cozonac.

Superstitii de Anul Nou
În noaptea de Anul nou se fac si previziuni, fie pentru a deslusi destinul oamenilor (la oras, în ceasca de cafea; la tara se toarna plumb topit în apa rece), fie pentru a afla cum vor evolua conditiile meteorologice. Foarte popular este calendarul de ceapa, si el întâlnit atât la unguri, cât si la români: dintr-o ceapa se desprind 12 foi, corespunzatoare celor 12 luni, în care se presara sare. Daca sarea se topeste pâna dimineata într-una dintre foi, luna respectiva va fi ploioasa; în caz contrar, ea va fi secetoasa.

Apoi, în prima zi a anului,  gospodarul trebuie sa se trezeasca dis de dimineata, sa dea de mâncare la vite, înainte de aparitia zorilor, iar cine leneveste nu va avea spor un an întreg. De asemenea, în prima zi, nu se da nimic afara din casa, altfel tot anul va fi pagubos. Copiii se straduiesc sa fie cât mai linistiti, caci cine este batut în prima zi din an, va capata bataie tot anul. Cine se cearta, va suporta urmarile vreme de 365 de zile. Orice actiune va determina un efect de lunga durata. De aceea, oamenii se straduiesc sa fie veseli, sa aiba de toate în casa, sa nu fie nevoiti sa faca munci grele sau neplacute, ca sa le mearga bine tot anul. Bucatele mîncate în aceasta zi au fost pregatite din timp. Ele sunt obligatoriu din carne de porc, nicidecum din carne de pasare, deoarece porcul râma (rascoleste pamântul) înainte, în vreme ce gainile, bibilicile, curcile scurma înapoi. Tot un obicei comun, atât la români cât si la unguri, îl reprezinta colindatul, care este respectat de credinciosii unguri, în special de cei de la tara, unde grupuri de colindatori, formate numai din baieti, trec pe la rude, pe la oamenii mai înstariti (preot, cantor, învatator, notar, etc.) si-i cheama sa se bucure de nasterea pruncului Iisus împreuna cu ei cu  colinde cuprinse în cartea de cântari bisericesti.