Foraj Sonde, o istorie în slujba gazului

Industria de gaze naturale din țara noastră își are rădăcini bine ancorate în istorie. De existența “focurilor nestinse” în Bazinul Transilvanei se vorbește încă din secolul al XVII-lea, prima dovadă scrisă găsindu-se nu în studii de specialitate, ci într-un poem al poetul Valentin Frank von Frankenstein, în care este descrisă o scenă în care “apa a început să ardă” (1672).

Mult mai târziu, în anul 1908 când, din întamplare, în timpul săpării Sondei 2 Sărmaș, proiectată pentru evidențierea zăcămintelor de potasiu, s-a deschis primul zăcământ de gaze și s-au creat premisele desfășurarii unei activități organizate în cadrul unei industrii noi, cea a gazelor naturale. Pe baza rezultatelor favorabile ale exploatării, în anul 1915 se constituie prima Societate de Gaz Metan din Transilvania. În 1919 ia ființă Direcția Gazului Metan Cluj și în 1925 se constituie Societatea Națională de Gaz Metan “SONAMETAN”, care în 1936 își va muta sediul în Mediaș. După al doilea război mondial, “SONAMETAN” se transformă în Întreprindere de Stat. În 1969 i se schimbă denumirea în Centrala Gazului Metan Mediaș. În toată această perioadă și cea care a urmat, activitatea de foraj se dezvoltă continuu și este parte integrantă a societăților mai sus amintite. În anul 1983 a luat ființă Schela de foraj Târgu Mureș – unitate cu personalitate juridică – pe structura vechii secții Mureș-Ernei a Întreprinderii de Foraj Mediaș, din cadrul Centralei Gazului Metan Mediaș. A acționat sub această denumire până în 1994, decembrie, 31, când are loc organizarea în societate pe acțiuni cu numele de S.C. FORAJ SONDE S.A. Târgu Mureș. Astăzi, acționarul majoritar al companiei este Vasile Aron, omul care tace și face, cel care a investit aproape 30 de milioane de euro în ultimii 4-5 ani doar pentru ca Foraj Sonde să poată fi competitivă pe o piață cu o concurență tot mai acerbă.

Specialistul din fruntea Foraj Sonde

Inginerul Cristian Georgescu este directorul general adjunct al Foraj Sonde și are doar câțiva ani de când a venit la Târgu Mureș. Este considerat un bun specialist în domeniul forajului, dovadă stând și contractele anterioare pe care le-a avut cu diverse companii din străinătate. Recunoaște că a fost mai mult o întâmplare că a ajuns să lucreze în domeniul forajului, însă pasiunea l-a prins atât de tare încât nu a mai putut renunța. “Această meserie mi-a oferit posibilitatea de a cunoaște lumea, de a călători pe alte continente, de unde întotdeauna te întorci cu un alt mod de a gândi și de a evalua lucrurile și oamenii, cu o altă mentalitate”, susține Georgescu. Inginerul admite însă că meseria de “forajist” nu e una deloc ușoară, în ciuda câștigurilor materiale mai consistente decât în alte domenii. “Ești obligat să petreci foarte mult timp în aer liber, uneori în condiții de temperatură extreme. În plus, ești expus mereu surprizelor, niciodată nu știi la ce te poți aștepta când forezi, de aceea pregătirea fizică și psihică a celui ce lucrează în acest sector trebuie să fie maximă”, ne-a explicat Georgescu. În privința viitorului industriei gazeifere, directorul Foraj Sonde este optimist și mizează în principal pe viitoarele depozite de gaze pe care România este nevoită să le construiască în următorii ani. “Vom avea foarte mult de lucru, în ciuda unei concurențe tot mai mari. Pe lângă noi și Dafora Mediaș au început să apară pe piață și companii de foraj din străinătate. Anul acesta lucrăm cam la 70% din capacitate și primul nostru gând este să reușim să ne păstrăm cei 650 de oameni pe care-i avem. Sunt foarte buni specialiști, majoritatea au fost instruiți prin eforturile companiei și ar fi o mare pierdere să plece. Ar fi greu să găsim înlocuitori pentru ei la fel de pricepuți când piața se va relansa, spre jumătatea anului viitor, după părerea mea”, ne spune Cristian Georgescu.

Resursele umane, pe prim plan

Când vine vorba despre resursele umane ale Foraj Sonde, Georgescu nu are decât cuvinte de laudă. “Investițiile noastre în acest domeniu și instruirile permanente pe care le facem sunt extrem de serioase. Oamenii sunt foarte specializați și conștienți de importanța muncii lor. Totodată, facem tot posibilul să păstrăm spiritul de echipă, pentru că numai așa putem reuși. Datorită specificului muncii, se creează și relații interumane deosebite, prietenii adevărate. Astea ne transformă pe noi toți într-o mare familie!”, susține Cristian Georgescu. El regretă însă că liceele de specialitate și școlile profesionale de profil au dispărut și între personalul de decizie și cel de execuție s-a instalat un mare gol. “Lipsesc acei maiștri de pe vremuri, șefii de echipe. Ce facem noi acum, companiile din domeniu, improvizăm! Luăm oameni, îi instruim, le dăm responsabilități, îi calificăm cumva la locul de muncă. Nu este normal așa, din acest motiv susțin că reînființarea unor astfel de instituții de învățământ de specialitate ar fi oportună”, explică Georgescu.

Viața de “forajist”

George Popa este directorul tehnic al companiei Foraj Sonde. A ajuns la Facultatea de Foraj din Ploiești…din dragoste. Și-a cunoscut soția în timpul liceului și aceasta a dorit neapărat să studieze această specializare. Popa a urmat-o fără ezitare: “Eu voiam să dau la Aeronave, dar din cauza soției (și zâmbește) am ajuns inginer de foraje. În primul an habar n-aveam cu ce se mănâncă acest domeniu”. Și Popa a lucrat în afară, dar nu a stat prea mult, în ciuda banilor foarte buni. “După 2000, când a început creșterea prețurilor la țiței, inginerii de foraj au început să aibă căutare tot mai mare în străinătate. Până atunci nu puteai să ieși dacă nu aveai un CV foarte puternic. Acum însă, poți face bani frumoși ca inginer de foraj. Dintre foștii mei colegi, cam 70-80% lucrează în afara țării. Totuși, pentru cei care au familii, cum sunt eu, viața printre străini nu este ușoară. Cei de acasă te cheamă, te așteaptă și greu, foarte greu poți să reziști mai mult de un an!” ne spune George Popa. Directorul tehnic are răbdarea apoi să ne explice cum se face efectiv un foraj. “Când mergem întâia dată la fața locului, câmpul e gol, cum l-a lăsat Dumnezeu. După transportarea și montarea utilajelor începe munca. Cu sapele de foraj se realizează găurile de sondă la adâncimea necesară și astfel se creează canalul prin care se va exploata zăcământul. Sapele de foraj sunt confecționate din materiale folosite în industria aeronautică (la navetele spațiale). Prin intermediul fluidului de foraj, roca dislocată de sapa de foraj în gaura de sondă este adusă la suprafață și separată de fluid printr-un sistem complex de site și centrifuge. Pe parcursul realizării găurii de sondă, aceasta se consolidează cu tuburi metalice și ciment în spatele acestora”, explică George Popa. Deși în gura directorului tehnic operațiunea de foraj pare ceva simplu, suntem convinși că de fapt e vorba de o activitate mult mai complicată.

Cu Foraj Sonde, în Kazahstan

Marius Băcilă, directorul mecanic, este cel mai vechi la Foraj Sonde dintre cei trei interlocutori. Este cel care asigură “caii putere” tuturor instalațiilor, utilajelor și vehiculelor companiei, supraveghind ca toate operațiunile să iasă bine. A fost cu Foraj Sonde și în Kazahstan, în două rânduri: 2002 și 2006. “Tehnica de lucru este cam aceeași și acolo. Condițiile climaterice sunt însă cele care ne-au pus probleme. Vă închipuiți, vara călduri de 52-55 de grade Celsius, iarna friguri de -20 sau -30 de grade. Nu ne-a fost ușor, însă am dus lucrările la bun sfârșit”, povestește Băcilă.

Investiții continue în echipamente și utilaje

Foraj Sonde este prezentă astăzi pe patru șantiere, la Miercurea Nirajului (Mureș), Colibași (Dâmbovița), Țintea (Prahova) și Vânători (Ilfov). La primul șantier, beneficiar este Romgaz, la următoarele două Petrom-OMW, iar la ultimul compania americană Transatlantic. “Capacitatea noastră maximă este de 7 șantiere. Lucrăm mai puțin acum, dar încercăm să o facem repede și bine, să încasăm banii și să îndeplinim țelul de anul acesta, de a nu pierde niciun om. În plus, investim în utilaje în această perioadă și ne mândrim că avem echipamente compatibile cu orice cerințe ale clienților. Flota noastră de transport aparține, în mare, generației de după 2000”, susține directorul general adjunct al companiei, Cristian Georgescu.

“Având în vedere că Foraj Sonde lucrează și pentru industria petrolieră și pentru cea a gazelor, noi ne bucurăm de două ori pe an, și de Ziua Petrolistului și de cea a Gazistului. Cu această ocazie noi le dorim colegilor noștri putere de muncă și nouă, celor din conducere, forța de a găsi noi lucrări și de a ține compania în mișcare!” Ing. Cristian Georgescu, dir.gen.adj. Foraj Sonde

Alin BOLBOS