Mitrea, îmbogățit în Cetatea Sighișoarei

Fost lider sindical și ministru al Transporturilor și Construcțiilor în guvernarea PSD, Miron Mitrea a devenit, prin mazilirea lui Adrian Năstase, al doilea om în partid.

Timp de patru ani, a avut la mână unul dintre cele mai importante bugete ministeriale, din care a turnat câteva găleți de bani și la radăcinile sale sighișorene. Patru săli de sport, dintre care una polivalentă, străzi asfaltate din banii ministerului, prin artificii patrimoniale, parcări pavate cu bani care nu au urmat circuitele firești… În semn de recunoștință, familia lui Mitrea a primit cadou prin intermediul justiției jumătate dintr-o casă situată în buricul târgului. Potrivit declarațiilor de avere, fostul șofer a agonisit o avere impresionantă, pe care o justifică prin cerbicia cu care a pus deoparte ban peste ban, de-a lungul timpului. Darul făcut Sighișoarei poate fi, însă, punctul de plecare pentru o investigație a celor în drept să o facă, privitoare la averea lui Mitrea.

Sighișoara a beneficiat, în timpul mandatului ministerial al lui Miron Mitrea, de investiții impresionante în infrastructură. Potrivit unor estimări, în jur de 40 la sută din fondurile alocate în perioada respectivă de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului județului Mureș pentru lucrări de infrastructură – însemnând locuințe ANL, săli de sport și drumuri – au fost canalizate spre Sighișoara. Numai prin programul național de construcție a sălilor de sport, instrument electoral promovat de Guvernul Năstase, municipiul de pe Târnavă a beneficiat de patru săli de sport, în timp ce, spre exemplu, în Târgu Mureș a fost ridicată doar una, iar în județ alte opt. În paranteză fie spus, la toate cele patru săli inaugurate în 2004 (Liceul Teoretic “Mircea Eliade”, Gimnaziul “Victor Jinga”, Gimnaziul “Miron Neagu” și Sala Polivalentă “Radu Voina”) s-au înregistrat, încă de atunci, probleme care au relevat greșeli de proiectare sau de execuție, lucruri prezentate de-a lungul timpului, pe larg, în ZIARUL de Mureș. Curios este faptul că toate cele patru săli au fost ridicate de societatea sighișoreană SC CONSIG SA.

Centrul, un drum cu du-te–vino

În 2003, firma germană GEIGER a câștigat licitația pentru reabilitarea DN 13 – E 60, pe porțiunea care traversează municipiul Sighișoara, după ce, în 2001, finalizase lucrările la tronsonul de 50 km, între Sighișoara și Târgu Mureș. După demararea lucrărilor, GEIGER a primit oferta de a participa la o licitație pentru reablilitarea străzilor 1 Decembie 1918 și Hermann Oberth, practic centrul vechi al Sighișoarei. Contractul a fost parafat cu primăria, iar în primăvara lui 2004 au început lucrările și la acest tronson, având ca termen de predare data de 1 iulie 2004. La semnarea documentului, una din condițiile puse de firma germană a fost achitarea unui avans de 2,8 miliarde lei, din totalul de 21, reprezentând costul lucrării. Numai că, spre marea surpriză a nemților, deși lucrările au fost demarate la termen, când s-au adresat municipalității pentru a li se achita avansul au aflat că lucrarea nu este realizată pentru Primăria Sighișoara, cu care semnaseră, ci pentru Administrația Națională a Drumurilor, în patrimoniul căreia fuseseră trecute cele două străzi. Cum? Printr-un artificiu pus la cale de ministerul patronat de Mitrea, care a acordat celor două străzi statutul de drum național, intrând astfel în proprietatea AND. Explicația oferită de primarul Dorin Dăneșan pentru acest artificiu a fost că, pe vremuri, E 60 trecea prin centrul Sighișoarei, în timp ce viceprimarul Sorin Savu spune că, de fapt, este drumul care face legătura dintre E 60 și DJ 50, către Agnita. În aceste condiții au urmat o serie de discuții aprinse între reprezentanții GEIGER și municipalitatea sighișoreană, pentru că cei din urmă au întârziat plata avansului de 2,8 miliarde, motivând ba că banii trebuie să vină de la Ministerul Transporturilor, ba că responsabil de plata lor este AND, în patrimoniul căreia se aflau cele două străzi. Până la urmă, după ce GEIGER a întrerupt o perioadă lucrările, reabilitarea celor două străzi a fost finalizată, dar cu întârziere. Interesant este faptul că Sorin Savu nu știa dacă Strada 1 Decembrie 1918 este în prezent a municipalității sau a Companiei Naționale de Drumuri și Autostrăzi (succesoarea AND). Totuși, se pare că imediat după ce au fost finalizate, cele două străzi și-au pierdut calitatea de drum național, revenind în proprietatea Primăriei Sighișoara.

Un alt aspect interesant legat de această lucrare ține de faptul că, deși era vorba de reabilitarea unui tronson de drum național, în cotractul cu GEIGER a intrat și pavarea parcării din zona pieței Octavian Goga. Surse din municipiu susțin, însă, că pentru pavarea parcării ar fi fost folosite 2 miliarde, rămase în conturile municipalității din banii virați de AND pentru plata lucrărilor de reabilitare a centrului, bani care, potrivit legii, ar fi trebuit să se întoarcă la AND.

Cadou de patru miliarde

Imobilul de pe Strada 1 Decembrie 1918, nr. 25 a aparținut familiei cărturarului Miron Neagu, bunicul fostului ministru al Transporturilor. Confiscată de comuniști, casa a fost folosită o vreme de către partid, iar apoi a servit ca sediu al Miliției. În anii ’70, imobilul a fost preluat de IGL, iar cele trei niveluri au fost compartimentate în așa fel încât au rezultat șapte apartamente, dintre care unul cu o singură cameră, iar restul cu câte două camere și o bucătărie. Potrivit Legii 112/1995, imobilul a fost revendicat de către Viorica Mitrea, mama lui Miron Mitrea (stabilită, de altfel, în Germania). În 1998, Comisia județeană pentru aplicarea Legii 122 a respins cererea de restituire în natură, iar petentei i-a fost oferită o despăgubire în valoare de 14.500 de dolari, pe care a acceptat-o fără a mai ataca decizia Comisiei. În aceste condiții, considerându-se că situația a fost clarificată, trei dintre cele șapte apartamente au fost vândute, în anul 1999, de către administratorul imobilului, societatea Apă Termic Transport Sighișoara, iar celorlalți locatari le-au fost prelungite contractele de închiriere. Cu toate acestea, Viorica Mitrea solicită, în primăvara lui 2001, pe baza Legii 10, restituirea imobilului în natură, speța ajungând pe rolul Judecătoriei Sighișoara, condusă la acea dată de Marela Bulzan. Cu toate că nu avea competență în asemenea cauze, Bulzan a admis cererea de restituire înaintată de Viorica Mitrea și, după ce ignoră fără nici un fel de motivație probele depuse de pârâți, dispune restituirea în natură a clădirii, declarând nule cele trei contracte de vânzare cumpărare. {i asta în ciuda faptului că, la data vânzării, situația imobilului era reglementată, iar Viorica Mitrea acceptase și încasase despăgubirea oferită de statul român. În urma recursurilor declarate de cele trei bătrâne care cumpăraseră apartamentele, cauza este rejudecată în anul 2003, la Tribunalul Mureș, care dă câștig de cauză cumpărătoarelor, arătând că sentințele pronunțate de Marcela Bulzan erau nu doar lapidare și lacunare, dar și nelegale și netemeinice. Dorel Mehes, fiul uneia dintre cumpărătoare, cel care a declanșat bătălia juridică împotriva deciziei lui Bulzan, la momentul respectiv membru în Biroul Municipal al PSD Sighișoara, spune că presiunile politice și amenințările la care a fost supus în perioada respectivă de către reprezentanții lui Mitrea erau la ordinea zilei. Pentru că Viorica Mitrea a atacat decizia Tribunalului, cauza a ajuns la Curtea de Apel Târgu Mureș, care în vara lui 2005 a dat câștig de cauză cumpărătoarelor, restituind restul imobilului familiei Mitrea. Pentru a vă face o idee despre cadoul pe care judecătoarea Marcela Bulzan l-a făcut familiei ministrului Miron Mitrea, comparați cei 14.500 de dolari acceptați în 1998 de către Viorica Mitrea, cu valoarea actuală a celor trei apartamente restituite (fără să mai punem la socoteală și garsoniera – de fapt, o singură cameră, fără nici o altă dependință, situată la parterul imobilului, sub scări), care se ridică, pentru fiecare în parte, la peste 40.000 de euro. Rezultă un beneficiu de cel puțin 100.000 de euro, adică aproape patru miliarde de lei vechi.

De altfel, ZIARUL va solicita autorităților naționale o verificare atât a averii lui Miron Mitrea, cât și a dosarului privind retrocedarea jumătății de imobil către mama sa.

Vom reveni.

Averea lui Miron Mitrea

Acestea sunt, potrivit declarației de avere, bunurile deținute de Miron Mitrea

* 138,52 mp teren intravilan, București

* o casă 317 mp, București

* autoturism Toyota RAV 4

* metale prețioase – 21.050 RON

* bijuterii – 48.630 RON

* obiecte de artă – 20.700 RON

* obiecte de cult – 3.530 RON

* tablouri – 55.114 RON

Conturi:

RON: 34.579,82

USD: 11.000

EUR: 20.201,87

Relu TÄ‚TAR