Mogilă – stăpân cu forța

Primarul Gheorghe Mogilă forțează mâna Direcției Silvice Mureș pentru a fi împroprietărită comuna cu cele 4300 de ha de pădure câștigate în instanță, prin prezentarea unui titlu falsificat * Și fără să poată prezenta hărțile cu vechile amplasamente * Mogilă refuză în schimb să retrocedeze pădurile solicitate de familia grofului Kemeny

După ce s-a comportat ca un braconier la o partidă de vânătoare, primarul comunei Răstolița, Gheorghe Mogilă, este pe punctul de a comite o altă infracțiune, vrând să se facă stăpân cu forța pe 700 de hectare de pădure.

Vă reamintim că, în 2000, Primăriile Deda și Răstolița au început primele demersuri pentru a-și recăpăta pădurile pe care susțineau că le-ar fi obținut în 1947 după reforma agrară. După un șir lung de procese purtate împotriva Comisiei Județene de aplicare a Legii nr. 1/2000, pe care le vom dezvolta mai jos, Primăria Răstolița s-a făcut stăpână pe aproape 4300 de ha de pădure, deși nu deținuse decât în jur de 1500 ha, în timp ce dedenii ar fi fost împroprietăriți cu 2500 de ha, deși deținuseră doar 2100. Decizia instanțelor a fost contestată de Direcția Silvică Mureș, administratorul pădurilor. În prezent, situația este însă și mai complicată deoarece familiile Bethlen și Banffy, prin casele de avocatură care le reprezintă, au solicitat retrocedarea pădurilor exact pe amplasamentele solicitate de cele două primării.

Subterfugiul de care s-au folosit ambele primării a fost că ar fi primit acele terenuri la reforma agrară din 1947. Doar că în urma reformei agrare nu s-au făcut împroprietăriri și cu păduri, cedarea acestora urmând să fie stabilite într-o lege specială. Ceea ce în cazul celor două primării, înglobate la acea dată în Plasa Deda, nu s-a întâmplat, mărturie stând documentele solicitate de către Direcția Silvică de la Arhivele Naționale Mureș.

Cazul s-a mutat în instanță, Primăria Răstolița câștigând irevocabil la Tribunalul Mureș. Direcția Silvică a declarat recurs în anulare, dar instanța supremă a apreciat că este tardiv introdus.

Lucrurile nu s-au oprit aici. Direcția Silvică a sesizat în 2005, prin acțiunea promovată de directorul general Cristian Chirteș, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș împotriva primarului comunei Răstolița, Gheorghe Mogilă, și a reprezentanților Comisiei Județene pentru săvârșirea de către aceștia a infracțiunilor de fals, uz de fals și, respectiv, abuz în serviciu.

În sesizare, în afară de prezentarea probelor împotriva primarului, titlul de proprietate falsificat, Cristian Chirteș și juristul Flueraș Susana au arătat că la fel de vinovată a fost și Comisia județeană, care cu “sprijinul” fostului jurist Gabor Georgică nu a promovat recurs împotriva hotărârii Tribunalului Mureș, pe motiv că aceasta ar fi fost “perfect legală și temeinică”.

Stăpân cu forța

De acum două luni, când scriam de încurcatele ițe din jurul retrocedării pădurilor de pe raza comunei Răstolița, lucrurile s-au precipitat.

Gheorghe Mogilă și-a chemat în ajutor Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), susținând că reprezentanții Direcției Silvice refuză să-i predea amplasamentele. În primă fază, reprezentantul ANRP i-a dat dreptate presupusului fost proprietar. Doar că… Mogilă l-a indus în eroare pe reprezentantul ANRP, omițând să arate că pădurile sunt revendicate și de familiile foștilor grofi maghiari, dar și faptul că Primăria Răstolița, cu toate că i-a fost solicitat acest lucru în repetate rânduri, nu a prezentat hărțile cu vechile amplasamente. Nu suntem răutăcioși dar, probabil, că acestea nici nu există.

În aceste condiții în care nu are nici undă verde din partea ANRP, dar nici din partea Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Mureș, primarul Mogilă s-a gândit să se facă stăpân cu forța.

Acesta le-a comunicat instituțiilor mai sus amintite, respectiv Direcției Silvice, administratorul pădurilor, să îl pună în posesie. Mai mult, în urmă cu câteva zile a convocat o ședință a Comisiei comunale de aplicare a legilor fondului funciar tocmai cu scopul de a prelua terenurile proprietatea comunei, în opinia lui Mogilă, ședință la care au fost invitate și instituțiile anterior amintite, cu precizarea că oricum Primăria își va ocupa amplasamentele indiferent dacă reprezentanții invitați participă sau nu.

Față de acest comportament abuziv au reacționat reprezentanții Direcției Silvice care au arătat printr-o adresă depusă la Comisia Județeană, ANRP și Primăria Răstolița că din cauză că Primăria Răstolița nu a precizat vechile amplasamente și nici nu a depus documentele care să ateste proprietate, se află în imposibilitatea de a le preda amplasamentele.

Mai mult, am adăuga, vechile familii de grofi maghiari își solicită fostele proprietăți, e drept cereri respinse în mare parte de Comisia Județeană, dar fără ca moștenitorii să fi uzat de toate căile de atac pentru redobândirea pădurilor. Potrivit Legii nr. 247/2005, dacă reprezentanții Direcției Silvice ar proceda la predarea amplasamentelor către Primăria Răstolița (care nu are nici o hotărâre irevocabilă privind amplasamentele) ar fi pasibili de o pedeapsă cu închisoarea. Iar nu știu dacă, începând cu directorul general al Direcției Silvice, Cristian Chirteș, și până la șeful Ocolului Răstolița, și-ar risca cariera și libertatea pentru proprietățile închipuite ale primarului Mogilă.

Refuz de proprietate

În atare situație, ne-a surprins însă tratamentul pe care îl aplică Mogilă când vine vorba de proprietatea altcuiva. Astfel, acesta a refuzat reconstituirea dreptului de proprietate a celor cinci moștenitori ai familiei Kemeny care au solicitat Comisiei Comunale retrocedarea a 4412 ha de pădure. Aceștia au cerut la jumătatea lui septembrie restituirea în natură a suprafeței amintite, dar în urmă cu o lună s-au trezit că reprezentanții Comisiei comunale aprobă retrocedarea a 161 de ha de pădure. Comisia, prezidată de primarul Mogilă, și-a motivat refuzul prin faptul că copiile după actele de proprietate și hărțile nu poartă înscrisul “pentru conformitate cu originalul”, că anumite suprafețe nu au fost identificate pe hartă sau că mai bine 4000 de ha au revenit comunelor Răstolița, Brâncovenești, Deda și Rușii Munți, în urma unor acte de expropriere din 1926 și 1946.

Urmează să se pronunțe și Comisia Județeană, iar în cazul validării propunerii comisiei din Răstolița, cazul se va muta mai mult ca sigur în instanță. Unde mai mult ca sigur că familia Kemeny va câștiga pentru că nu se încadrează în prevederile Legii CASBI, moștenitorii nu au probleme nici de cetățenie și au și acte de proprietate.

Cât despre Mogilă, așteptăm ca procurorii să reverifice titlul de proprietate depus în instanță. Le dăm și un indiciu: verificarea concordanței între titlu și cotor.

“Au fost două sesizări penale împotriva mea, una depusă la PNA, iar cealaltă la Parchet, una a fost respinsă, iar cealaltă a fost soluționată cu NUP. Acum, ca să întindă coarda, au cerut constatarea nulității absolute a hotărârii definitive și irevocabile. Sunt interese mari la mijloc, tot o tărăgănează până retrocedează pădurile familiei Banffy”, ne-a declarat Gheorghe Mogilă, primarul comunei Răstolița, acum două luni. În prezent, este în silenzio stampa.

Ligia VORO