Mielușei la București. Parlamentarii mureșeni se încing în teritorii

Flori de 8 martie și măsuri de criză și anticriză cu parlamentarii coaliției mureșene. Vineri, 6 martie, doi reprezentanți ai județului în Parlamentul României au ținut să ofere câte un buchet de flori asezonat cu discuții

despre buget și criză. Doru Oprișcan deputat PD-L și Corneliu Grosu senator PSD și-au prezentat într-un maraton de conferințe de presă opiniile și măsurile ce ne vor ajuta să trecem peste criza financiară în care se pare că ne adâncim din ce în ce mai mult. Dacă Oprișcan, după atacurile la adresa amendamentelor liberale la buget, și-a prezentat îngrijorarea față de situația de la Azomureș, Corneliu Grosu finanțist prin excelență, a vorbit despre o serie de măsuri de susținere a economiei naționale. Grosu consideră că România are nevoie de sprijin și că acesta trebuie să vină prin validarea programului anticriză a Guvernului de către forurile europene pentru a putea da un semnal bun piețelor externe. Grosu mai este de părere că mult discutata criză este o oportunitate pentru revoluția fiscală.

Aceeași coaliție, viziuni diferite

Presa atât la nivel central cât și la nivel local a vuit în timpul dezbaterilor la bugetul de stat despre numărul mare de amendamente ale PNL și despre faptul că acestea au întârziat discuțiile până târziu în noapte. Coaliția de la guvernare nu a vrut să dea niciun pas înapoi, opoziția liberală a ținut cu dinții și a făcut amendamente pe orice, acuzând ulterior de la lipsa cvorumului, când amendamentele lor au fost respinse, până la răzbunarea coaliției pe fostul guvern, prin neaprobarea unor amendamente bine fundamentate. Chiar dacă fac parte din aceeași coaliție, Oprișcan și Grosu au avut viziuni opuse cu privire la amendamentele PNL. Doru Oprișcan a fost de părere că dacă PNL ar fi venit cu 20-30 de amendamente serioase lucrurile ar fi stat cu totul și cu totul altfel, față de cele 5000 prezentate care ar fi reprezentat 33 miliarde de Euro, adică peste 60 % din buget. Cu privire la acuzațiile PNL cum că o serie de amendamente făcute de ei nu au fost susținute de ceilalți parlamentari mureșeni, deputatul a acuzat PNL Mureș că doar 2 din cele 25 de amendamente asumate de filiala locală a partidului au purtat semnătura lui Ciprian Dobre. „Unul dintre amendamente se referea la introducerea gazului metan în Breaza, lucrare pentru care au fost solicitați 100.000 lei, sumă care nu ajunge nici măcar pentru studiul de fezabilitate și pentru proiectul de execuție. Toate celelalte amendamente au fost la fel de „documentate”, „câtă seriozitate”, a arătat Oprișcan. De asemenea, acesta a mai adăugat că restul amendamentelor liberale care priveau județul Mureș erau făcute de parlamentari din județele Botoșani, Călărași și Cluj.

Replica lui Ciprian Dobre

În replică la acuzele aduse de Oprișcan, deputatul Ciprian Dobre îi recomandă acestuia să mai citească regulamentul Camerei Deputaților și să nu uite că mai există și alte comisii la Cameră în afară de cea din care face parte deputatul PD-L. „Îi recomand să mai citească regulamentul Camerei. Amendamentele au fost susținute în comisii. Eu îi aduc cu număr de înregistrare toate amendamentele mele depuse la Cameră. Vreau să-i mulțumesc că a votat împotrivă la toate amendamentele depuse de mine, lucru pe care l-a și recunoscut într-o emisiune TV. Erau amendamente pentru județ, nu pentru Dobre sau PNL. Și eu am semnat la comisia juridică amendamentele colegilor mei din alte județe. Să treacă pe la Biroul permanent al camerei Deputaților și să ceară amendamentele depuse de deputatul Dobre”, ne-a declarat Dobre.

Grosu e de acord

cu șicanele Opoziției

De cealaltă parte, dar în aceeași tabără, senatorul Grosu, vorbind despre programul încărcat de amendamente de la discuțiile pe buget, a fost de părere că este firesc ca opoziția să facă amendamente și să șicaneze. „Este un exercițiu democratic pe care opoziția trebuie să-l desfășoare”, a fost de părere Grosu. De altfel, poziția senatorului PSD este firească ținând cont de faptul că formațiunea politică pe care o reprezintă a folosit asemenea manevre în nenumărate rânduri pentru a tergiversa dezbaterile în Parlament.

Aeroportul Târgu-Mureș,

stindardul de campanie

Avem un aeroport cum îl gestionăm. Ambii parlamentari ai Puterii și-au exprimat îngrijorarea față de situația dezvoltării aeroportului Târgu-Mureș și au promis că vor face lobby și presiuni la București pentru rezolvarea pistei aeroportului. Oprișcan consideră că abia după amendarea legii exproprierii și pregătirea unei documentații serioase, problema aeroportului mureșean poate fi susținută concret la București. „Legea exproprierii va fi amendată în cel mult o lună, în așa fel încât să fie rezolvată și situația pistei aeroportului din Târgu-Mureș. Abia în acel moment vom ști la cât se ridică investiția necesară, și astfel, cu o documentație serioasă sunt convins că vom fi preferați celorlalte aeroporturi. Voi face lobby în acest sens”, a arătat Oprișan. Ca un utilizator frecvent al curselor aeriene, Corneliu Grosu consideră că problema trebuie susținută la București cu tărie și într-un mod similar al celor de la Iași. „Desigur că cei de la Iași sunt într-un anumit stadiu de susținere pe când noi nici nu apărem deocamdată pe lista de investiții.”, a spus Grosu. Până una alta, aeroportul rămâne în aer. Curse puține, pista nemodernizată, rămâne însă speranța că banii pe care Consiliul Județean a trebuit să-i vireze înapoi guvernului la sfârșitul anului trecut, se vor întoarce și atunci lucrările vor putea începe și va avea și Târgu-Mureșul o adevărată poartă aeriană către lume.

Dincolo de lobby, realitatea

Parlamentarilor mureșeni nu li se poate cere încă să prezinte rezultate concrete în puținele luni de mandat. Cei care sunt pentru prima oară în fotoliile de la Casa poporului încep să realizeze că practica e ceva mai dificilă decât teoria. Un exemplu în acest sens este și problema combinatului Azomureș. Doru Oprișcan a făcut demersuri pentru subvențiile fermierilor pentru îngrășăminte chimice și a evitat excluderea combinatului din textul proiectului de hotărâre de guvern. „Combinatul Azomureș a fost exclus de două ori din textul proiectului de hotărâre de Guvern prin care se acordă subvenții fermierilor în scopul achiziționării de îngrășăminte chimice. De fiecare dată am intervenit pentru a nu exista discriminări. Singura problemă, care și cauzează întârzierea adoptării acestei hotărâri de Guvern o constituie art. 1, respectiv justificarea pentru care se acordă aceste sume de la bugetul de stat. Pentru acest articol este nevoie de acordul Comisiei Europene. S-au încercat până acum cinci variante de obținere a acestui acord, dintre care două au eșuat iar trei sunt în așteptare.”, a arătat Oprișcan. Senatorul Grosu are proiecte postbugetare care necesită multă muncă și atenție. Unul din cele mai importante, pentru care va avea luni, 9 martie, o declarație politică în Parlament se referă la situația școlilor și grădinițelor puternic afectate de procesul de retrocedare. „Sunt 64 de școli și grădinițe în județ în care învață 94.000 de elevi care au fost sau urmează să fie retrocedate. Pentru 43 dintre acestea vor fi necesare clădiri noi. Pentru școala și grădinița din Batoș am discutat săptămâna trecută la minister ca să obținem bani pentru construcție.”, a spus Grosu.

Concluzia după cele două conferințe de presă poate fi, pe de o parte, că apreciem gestul față de atențiile pe care parlamentarii le-au făcut femeilor din presă cu ocazia zilei de 8 martie și, pe de altă parte, că la București se lucrează totuși, dar că mai durează până vom vedea și niște rezultate concrete.

Sanda VIÅ¢ELAR

sanda@ziaruldemures.ro