Uncategorized

Morariu: “Medicii sunt asimilati zeilor doar atunci când doare…!”

Despre tragedia de la Maternitatea Giulesti, situatia disperata a sistemului de sanatate românesc, despre medici ca oameni, despre medici ca zei, despre politici pe sanatate… Supararea medicului Silviu Morariu nu e din pacate o boala izolata. E o maladie pe care o duc pe picioare toti cei care lucreaza în sistemul sanitar. si noi alaturi de ei.

Reporter : Putem vorbi de un “moment 16 august 2010”, odata cu tragedia de la maternitatea din Giulesti?
Conf. univ. dr. Silviu Morariu : Momentul respectiv e definitor pentru guvernul Boc, iar tragedia traduce lipsa de profesionalism, inconstienta si iresponsabilitatea unui ministru al sanatatii, ale unei întregi guvernari, care au creat premisele tragediei. Iar  ansamblul masurilor luate de guvernul Boc la initiativa ministrului Cseke constituie un atentat la siguranta si sanatatea poporului român si impune, dupa parerea mea, întrunirea în regim de urgenta a CSAT-ului. În istoria lumii va ramâne scris: „România 2010 – tara unde copiii erau arsi pe rugâ€. Iar vina, ca sa nu spun blestemul, mortii celor 5 nou-nascuti, arsi de vii, va plana mult timp asupra lor, a tuturor dar si asupra noastra, ca natiune si ca indivizi, pentru ca am tolerat astfel de iresponsabili, i-am adus la putere si le-am încredintat destinele României… Din pacate acest moment a trecut ca si cum nimic deosebit nu s-ar fi întâmplat…

Rep.: Era previzibil acest moment?
S. M. : De câteva luni am tras un semnal de alarma cu privire la ceea ce se întâmpla în sistemul sanitar românesc. Am anticipat pericolul iminent pe care-l reprezinta aceasta politica iresponsabila, axata doar pe interese de grup, clan si gasca, cu ignorarea totala a interesului pacientului român, a corpului medical românesc.

Rep.: Care sunt cauzele concrete care au dus la aceasta tragedie?
S. M.: Un complex de factori care (poate) explica, dar nu justifica tragedia:
1. Lipsurile – materiale, umane (niciodata în zonele de maxima responsabilitate nu reduci personalul – îi recomand premierului sa reduca copilotul aeronavei prezidentiale, (are curajul?), de ce nu o face?), salariale (nu uitati ca aceasta tragedie s-a întâmplat în ziua salariilor reduse, ca sa nu spun furate) si improvizatiile de tot soiul, la care ne obliga sa recurgem totalitatea lipsurilor.
2. Rezultatul descentralizarii spitalelor. Acest spital este de 2 ani trecut sub (i)responsabilitatea autoritatilor locale, aparent mult mai competente decât ministrul Cseke… Unii au „optat†pentru trecerea spitalelor în subordinea administratiei pietelor, a spatiilor verzi, iar rezultatele se vad si n-ar trebui sa ne mire…
3. Dezinteresul fata de cetatean, durerile si nevoile lui. Prioritare sunt, pentru minister, interesele paralele sistemului sanitar…
4. Proceduri de achizitii grele, cronofage, axate mai mult pe apararea si promovarea intereselor furnizorilor, cu ignorarea intereselor achizitorului, a spitalelor… Un sistem de service medical neclarificat legislativ, dezordonat, extrem de costisitor si ineficient…

Rep.: Când a început sistemul medical sa se prabuseasca si cine a pus umarul la prabusirea lui?
S.M.: Toate guvernele de dupa 1989 au declarat sanatatea prioritate nationala, dar rar si-au si asumat-o. Dar, parca, ca acum, nu a fost niciodata. Doar 8 luni de mandat au fost suficiente echipei actuale pentru a desavârsi haosul în sistemul sanitar românesc. Haos este diagnosticul pus de BBC pentru sistemul sanitar românesc. Haos si disperare declara personalul medical. Haos si dezastru spune pacientul român. Doar ministrul Cseke Attila doarme linistit si pe deplin multumit ca si-a facut datoria fata de partid, restul nu mai conteaza… Potrivit recomandarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, în sistemul sanitar românesc trebuia declarata alarma rosie. Rosu este cartonasul pe care ar trebui sa-l arate premierul Emil Boc lui Attila Cseke. Rosu este cartonasul pe care trebuie sa-l arate un Parlament (responsabil) al României acestui mod de a a-si asuma si îndeplini responsabilitatile ce-i revin guvernului în promovarea si apararea intereselor cetateanului român. Rosu ar trebui sa primeasca si presedintele jucator, în al carui mandat, în România copiii sunt arsi pe rug… Dar toate astea, daca ar exista responsabilitate…

Rep.: Totusi avem 1000 de posturi deblocate în sistemul sanitar, ca urmare a tragediei?!
S. M.: A trebuit sa moara 5 copii pentru a debloca 1000 de posturi! Un pret care ar fi putut sa nu fie platit. Câti mai trebuie sa moara pentru ca medicul, asistenta medicala sa nu mai lucreze cu sabia lui Damocles deasupra capului? Am facut un calcul simplu, cele 1000 de posturi înseamna 25 de posturi deblocate la nivel judetean, circa 2,5 persoane pentru fiecare spital… La un deficit de circa 700-800 posturi pe judet, aceasta reprezinta 3,15% din necesarul stringent de posturi… Ca sa nu mai vorbim ca aceste angajari se fac în limita bugetului de salarii stabilite anterior. Sau, altfel spus, angajam doar prin reducerea din nou a salariilor personalului medical.

Rep.: Bolnavul, în România, are parte de multe boli. De ce boala sufera  personalul medical?
S.M.: Un medic termina formarea profesionala (rezidentiatul) în jurul vârstei de 32-33 de ani. La aceasta vârsta, el are o familie, 1-2 copii, o suma de responsabilitati si niciun venit. În timp ce alte categorii profesionale si sociale, au deja un minim de realizari materiale, au ceva al lor, medicii au doar nevoi, griji si un geamantan de carti. Iar de la aceasta vârsta încep sa câstige, cum i se parea presedintelui foarte firesc, similar unei femei de serviciu, iar daca nu le convine nu au decât sa-si ia un al doilea job sau lumea în cap… Iar atunci când ne doare, când suntem disperati, si îi privim ca pe niste zei, dar doar atunci, uitând ca si copiii acestor zei au nevoie de haine, de mâncare, au nevoi… si ne miram când spun ajunge, atât, nu mai putem… Unii prefera ca medicii români, cei de care depinde viata românului, sa fie saraci, pentru ca ei nu au nevoie de acesti medici, ei se trateaza aiurea, si au sa le plateasca o polita acestor medici, din invidie, din rautate… Uita ca razbunându-se pe medici si profesori se razbuna pe însusi poporul român care le-a asigurat lor politicienilor o viata  usoara si, vai,  independenta de sistemul sanitar românesc…

Rep.: Cine ar trebui sa vindece aceasta boala?
S. M.: Pot parea cuvinte mari, dar numai poporul, o data la patru ani. Atunci când trebuie sa desemneze în fruntea tarii oameni responsabili, nu panglicari. Întrebati-i atunci când îi alegeti, au facut ceva pentru voi, sau au fost doar complicii lui Boc si Cseke… Iar daca-i mai credeti, totusi, sa nu va asteptati sa nu mai moara, cu zile, copiii în România…

Rep.: Daca tot e sa cautam un vinovat pentru tragedia celor 5 noi nascuti, unde ar trebui sa-l cautam ?
S. M.: Este o mare eroare sa privim tragedia ca pe un caz izolat, ea este din pacate definitorie pentru un sistem, pentru o conducere, pentru un mod de întelegere si asumare a responsabilitatilor. Nu pot sa înteleg ce l-a facut pe Cseke sa ceara demisia managerului spitalului dar sa nu o ofere si pe a lui. Potrivit logicii schioape a lui Cseke, managerul este doar moral vinovat, ca nu el a lasat copiii nesupravegheati. Dar uita ca din conducerea spitalului face parte si el prin reprezentantul lui, al ministrului sanatatii (membru în Consiliul de administratie), deci si Cseke Attila, prin dubla calitate de sef al sistemului în care a avut loc tragedia si aceea de reprezentare în CA al spitalului, are o dubla raspundere, legala, nu doar morala… Dar, cum se spune, nu pleaca niciodata câinele de la macelarie… cel putin, nu singur, de buna voie.

Rep.: Poate recidiva aceasta drama?
S. M.: De fapt, ea se repeta aproape zilnic chiar daca sub alte forme, poate nu atât de socante… este tot o crima sa nu asiguri medicamente, materiale sanitare, personal medical, sa limitezi criminal accesul pacientilor la servicii medicale de multe ori vitale, sa scumpesti nejustificat medicamentele, sa distrugi reteaua de medicina scolara, sa furi legal (adica cu acordul parlamentului) salariile si asa de mizerie ale personalului medical, sa introduci coplata pentru servicii medicale, sa faci cam tot ceea ce face astazi ministrul sanatatii.

Rep.: Medicii pleaca afara. Cine va avea grija de bolnavul român, si în ce conditii?
S. M.: Are Cseke-baci solutii la toate… Sau, altfel spus, nu pot pleca ei cât poate pregati Cseke. Am înteles ca dupa scurtarea duratei de rezidentiat si triplarea numarului de locuri, va trece si la recalificarea la locul de munca. Deh, daca a ajuns un „ilustru X†ministru al sanatatii de ce nu ar putea opera femeia de serviciu…

Rep.: V-a tentat sa plecati în afara?
S. M.: Sunt prin definitie un luptator. România nu este doar tara lor, a lui Basescu, Boc, Cseke, a complicilor si acolitilor lor. România este si tara mea si a dumneavoastra si a celor care citesc acest articol. Eu continuu sa cred, sa sper si sa ma bat pentru normalitate. si nu am de gând sa sting lumina…

Rep.: Cum se vede viitorul, din punctul de vedere al unui medic?
S. M.: Sumbru. Medicii sunt asimilati zeilor doar când doare, când exista disperare, în rest… Eu le spun tuturor: ajutatii ca sa va poata ajuta… si ei sunt doar oameni… Pot face una, doua sau mai multe minuni, dar nu la nesfârsit…

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close