Rigurozitate si respect pentru mediu la Schuster Ecosal

Schuster Ecosal, una din societatile care compun grupul de firme Schuster din judetul Mures, s-a impus prin profesionalism, precizie germana, promovând viitorul ecologic. Mai multe detalii despre ecologie, salubritate, educatie civica si business cititi mai jos într-un interviu acordat noua de catre Alexandru Pânca, directorul Schuster Ecosal.

Reporter: Stimate domnule director Alexandru Pânca, va rugam sa faceti un scurt istoric al firmei Schuster Ecosal?

Alexandru Pânca: SC Schuster Ecosal SRL s-a înfiintat în anul 1998 cu aport de capital strain si românesc. Actionarii principali ai societatii sunt fratii Schuster din Germania. Cei doi frati sunt plecati din zona Sighisoarei, din satul Cris, si dupa vreo douazeci si ceva de ani s-au gândit sa investeasca în România. Astfel au înfiintat la Sighisoara firma de salubritate Schuster Ecosal, unul din cei doi frati având o firma de salubritate si în Germania. De-a lungul timpului activitatea firmei de salubritate s-a extins si în comunele din vecinatatea municipiului Sighisoara, la ora actuala Schuster Ecosal deservind si orasele Ludus si Târnaveni împreuna cu comunele învecinate. Activitatea principala a firmei Schuster Ecosal este salubrizarea localitalitatilor, colectarea, transportul si depozitarea deseurilor menajere.

Reporter: Ce înseamna Schuster Ecosal pentru locuitorii Sighioarei, ai Ludusului si Târnaveniului?

A.P.: Moto-ul nostru este „Cu noi respirati un aer mai curat”. Noi urmarim sa aducem cele trei localitati si comunele învecinate pe care le deservim la un standard de curatenie cât mai apropiat de standardele Uniunii Europene.

Reporter: Cât de mult credeti ca difera viziunea românilor despre curatenie fata de cea a vest europeilor, de pilda?

A.P.: As împarti lucrurile în doua aspecte. Viziunea administratiei publice locale, atât din Sighisoara, cât si din Tarnaveni si Ludus, este apropiata de cea a comunitatii europene, problematic fiind însa celalalt aspect, adica populatia; mai exact ne lovim de gradul de civilizatie al cetateanului. si în România exista legi care impun pastrarea curateniei si protectia mediului, legi pe care nu prea le respecta nimeni.

Reporter: Cum considerati ca s-a adaptat România la noile norme privind sortarea deseurilor? Dar Schuster Ecosal cum s-a pregatit pentru momentul intrarii în UE?

A.P.: Firma Schuster Ecosal a încercat sa faca o colectare selectiva a deseurilor, avem distribuite, înca de acum trei-patru ani, în 37 de puncte din oras eurocontainere de 1,1 mc din material plastic de culoare galbena pe care am inscriptionat destinatia acestora, respectiv pentru colectare PET-uri si pentru colectarea deseurilor de hârtie. Cu toate acestea în aceste containere gasim gunoi menajer. Deocamdata colectarea selectiva a deseurilor nu este o afacere rentabila deoarece nu avem o statie de sortare. O astfel de statie costa foarte mult si administratia locala încearca demararea unui proiect cu finantare externa pentru achizitionarea unei astfel de statii de sortare a deseurilor.

Reporter: Care ar fi, dupa dvs., motivul pentru care Sighisoara are la ora actuala singura groapa de gunoi din judet adaptata cerintelor si normelor UE privind protectia mediului?

A.P.: Groapa de gunoi, altfel spus depozitul ecologic din Sighisoara, a intrat în functiune în luna iulie a anului 1999 si s-a datorat implicarii administratiei publice locale din vremea respectiva si a continuarii lucrarilor care au durat vreo doi-trei ani. Daca administratia publica locala nu se implica atunci, nu se realiza nimic si am fi avut si la aceasta ora gropi de gunoi neecologice în Sighisoara. Dar punându-se accentul pe ecologizarea zonei s-a reusit realizarea acestui depozit ecologic care în prezent este în exploatare, fiind functionale doua celule. Urmatoarele patru celule ale depozitului ecologic de gunoi vor fi realizate în viitorul apropiat.

Reporter: La un moment dat au fost discutii în Consiliul Local al municipiului Sighisoara pe tema depozitarii gunoiului din alte localitati la groapa ecologica din localitate. Sighisorenii sunt afectati în vreun fel de faptul ca este adus la Sighisoara gunoiul de la Târnaveni?

A.P.: Daca mi-ar fi cerut cineva parerea, eu nu as fi fost de acord ca gunoiul din Târnaveni sa fie adus la Sighisoara. Eu as fi urmarit ca depozitul din Sighisoara sa ramâna doar pentru sighisoreni si sa dureze 50 de ani daca se poate, pentru ca a fost facut pentru Sighisoara, cu atât mai mult cu cât, chiar daca la început lucrarile la depozitul ecologic de gunoi au fost finantate de la bugetul de stat, groapa de gunoi a fost finalizata cu bani de la bugetul local. Dar la recomandarea Consiliului Judetean, care ne-a sprijinit la realizarea statiei de epurare a levigatului care se scurge din depozit, s-a convenit ca gropa ecologica de gunoi de la Sighisoara sa preia pâna la 31 decembrie 2007 si gunoiul care vine de la Târnaveni.

Reporter: Ce ar trebui facut în privinta educarii populatiei în directia protejarii mediului înconjurator?

A.P.: Cred ca cea mai buna solutie si care sa dea si rezultatele cele mai bune ar fi educatia facuta elevilor în scoli. Pentru ca un copil, daca stie ca anumite deseuri trebuie colectate selectiv si ca trebuie duse la un anumit container în stare sortata, ajunge sa-si influenteze si chiar sa-si educe propriii parinti în privinta protejarii mediului înconjurator. Un alt mijloc de educare a populatiei ar putea fi mass-media în care, dupa parerea mea, prea putin se vorbeste despre protectia mediului, de importanta sortarii deseurilor si ce implicatii poate avea asupra mediului aruncarea gunoaielor la întâmplare. Nu în ultimul rând, legile privind protectia mediului trebuie cunoscute si respectate, iar cei însarcinati cu aplicarea acestor legi sa fie mai exigenti cu cei care le încalca.

Reporter: Ce planuri de viitor aveti? Va gânditi la extindere?

A.P.: Localitatile care nu au servicii de salubritate vor fi obligate sa contracteze firme specializate, prin licitatie. S-ar putea sa participam si noi la astfel de licitatii desi nu ne-am propus sa acaparam noi teritorii. Din punct de vedere al dotarilor tehnice pot sa spun ca avem mijloacele necesare desfasurarii activitatii de salubritate la standardele care se cer acum în România, atât ca dotare cu utilaje cât si ca dotare cu capacitati de colectare, adica pubele si eurocontainere de la 1,1 pâna la 10 mc. Vom face desigur si achizitii de noi utilaje în masura în care vor fi necesare. Din punct de vedere al resurselor umane, firma Schuster Ecosal are în prezent 145 de angajati, un numar suficient la ora actuala pentru a putea desfasura în conditii optime toate activitatile pe care le avem contractate.

A consemnat Sebastian ANGHEL