Ce tip de perdea alegem?
În timp, perdeaua a avut evoluții diferite cu funcționaÂlitățile aferente: de la filtrarea luminii și a privirilor indiscrete, la rolul decorativ și de sporire a confortului. Pentru artiști a devenit chiar un accesoriu de prisos de care se dispensează, determinându-i să opteze pentru geamurile cât se poate de largi și de goale. Alții, mai timizi, au înlocuit-o doar cu alte soluții, mai tehnice, eventual automatizate (storuri, jaluzele, etc). Vremurile decorurilor grele și impozante prin dimensiune au apus, făcând loc formelor suple, impresionante prin stil și gratie. Locuința reflectă dintotdeauna statutul social și, fie că ne place sau nu, stilul personal și dimensiunea culturală a fiecăruia. În interior, nevoia de spațiu face legea, iar confortul și libertatea de mișcare, constituie recompensă. Perdelele au urmat același trend, devenind tot mai suple și mai ușoare, îndeplinind aceleași funcții dintotdeauna: filtrarea luminii, a privirilor indiscrete și chiar a nivelului zgomotului, și decorarea camerei în concordanță cu restul lucrurilor din jur. Alegerea perdelei poate influența percepția unei încăperi, deoarece aceasta poate pune în valoare un decor, așa cum ne dorim noi. În primul rând prin filtrarea luminii naturale în camera respectivă, îmblânzind contururile și rotunjind colțurile. Pentru a pune în valoare un mobilier cu un design deosebit și obiectele din jur, perdeaua va fi discretă, simplă și într-o culoare naturală. Din punct de vedere al culorilor, acestea s-au îmblânzit foarte mult: nu mai avem un contrast foarte puternic între perdea și draperie, deoarece nu mai avem de a face cu perdeaua albă sau cel mult crem pe lângă o draperie cât se poate de grena sau roșie. Culorile se înmoaie și la draperie, instalându-se nuanțele pământii – fumuriu, bej cald, maroniu prietenos, portocaliu stins. Perdelele au renunțat în primul rând la modele (broderii) și la albul imaculat: nunanțe brumării, culoarea untului, roz pal și alb-abur se combină cu tonurile complementare ale draperiilor. Dacă dimpotrivă, avem intenția de a pune în valoare peisajul spre care se deschide feÂreastra, facem din perdea un punct forte și apelăm la nuanțe tari, imprimeuri soficticate, materiale stralucitoare și chiar un model deosebit. Culorile puternice, acolo unde se păstrează, se combină cu alte nuanțe înschise, tocmai pentru a nu contrasta foarte tare. La baza acestei combinații stă concepția casei ca un loc de relaxare, unde nimic nu îți forțează spiritul. În trendul arhitecturii și designului interior – ferestrele s-au lărgit, mobilierul a mai pierdut din ornamente devenind în același timp mai ușor, tapiseriile s-au subțiat sau chiar au dispărut, schimbări ce au influențat și modelul perdelelor. Toate obiectele au devenit mai suple și mai simple, favorizând spațiul, fără a face rabat la confort, plusând sub aspectul eleganței. Dacă perdeaua atârnă lejer pe podea, camera va pierde din înălțime, astfel încât acest model se pretează cel mai bine în încăperi foarte înalte. Abundența de material și faldurile filtrează lumina și reduc nivelul zgomotului, fiind cele mai potrivite în dormitoare și spațiile destinate relaxării. În momentul în care încercăm reducerea în volum a acestora și le legăm la mijloc cu diverse panglici, funde sau ciucuri, aspectul camerei capătă ceva oficial, iar atmosfera va fi un pic fomalistă. Perdeaua care atârnă în voie, fără a atinge podeaua, alunecând lejer pentru a acoperi sau a descoperi fereastra – recomandabilă la încăperi nu foarte înalte și nici foarte mari – este o soluție mai sportivă, tinerească și relaxantă. În acest tip de spațiu perdeaua acoperă numai zona ferestrei, altfel riscăm să provocăm o senzație de claustrofobie. Pentru a acoperi un perete întreg cu faldurile perdelei, este nevoie de foarte mult spațiu, eventual ferestre foarte mari, și culori deschise. (S.G.)
